Colectarea selectivă începe să dea bătăi de cap autorităților, în încercarea lor de a găsi soluția pentru aplicare. Cum totul durează de vreo 10 ani, acum România este sub spectrul penalităților din partea Comisiei Europene, pentru nerespectarea legislației privind colectarea selectivă. Cât privește Bucureștiul, cantitatea de deșeuri a crescut la un milioan de tone anual, iar crearea unui sistem va crea multe nemulțumiri din partea bucureștenilor, sunt de părere oficiali din cadrul Primăriei Capitalei.
„Nu vă ascund îngrijorarea noastră că lucrurile nu se mişcă în ritmul dorit de noi şi preconizat de noi”, a declarat, marţi, şeful Direcţiei generale Deşeuri, Situri Contaminate şi Substanţe Periculoase din Ministerul Mediului, Cosmin Teodoru, într-o conferinţă de specialitate, informează Agerpres.
„Reglementările au existat. Faptul că nu a fost o obligaţie strictă ca UAT-urile (n.r. – Unităţi Administrativ-Teritoriale) şi toţi actorii din piaţă să implementeze sistemul <Plăteşte cât arunci!> s-a dovedit o greşeală. Pentru faptul că acum 10 ani am lăsat opţional acest sistem, uitaţi unde am ajuns! Am ajuns ca, în prezent, Comisia Europeană să ne impună nişte condiţionalităţi exacte pentru a putea obţine finanţări ulterioare, iar una dintre condiţionalităţi era tocmai activarea acestui sistem. Deci, Ordonanţa 74, într-un scurt rezumat, înseamnă <Plăteşte cât arunci>, înseamnă responsabilizarea producătorului conform cu noile tendinţe din directivele europene, şi anume responsabilitatea financiară a tot ceea ce intră pe piaţă”, a spus Teodoru.
Acesta a adăugat că, la nivelul UE, există o propunere de plată în valoare de 80 de cenţi pe ambalajul din plastic care nu se reciclează.
Insule de colectare în parcări
Deşeurile produse la nivelul municipiului Bucureşti au depăşit un milion de tone în 2017, iar perspectivele de reducere a acestei cantităţi nu sunt tocmai favorabile dacă nu introducem colectarea separată direct la sursă sau să dezvoltăm staţii de sortare a deşeurilor colectate separat, a declarat, marţi, Magdalena Iuga, director executiv la Direcţia Utilităţi Publice, Primăria Capitalei.
„În Bucureşti, pe reciclarea deşeurilor, avem o situaţie atipică. Pot să vă spun că am elaborat un masterplan cu privire la gestiunea deşeurilor, care a fost supus dezbaterii publice în luna decembrie 2018 şi va intra în aprobarea Consiliului General la sfârşitul lunii ianuarie. Acest act prevede atât investiţiile pe care trebuie să le realizeze sectoarele Bucureştiului, cât şi investiţiile pe care urmează să le realizeze municipiul Bucureşti. Nu va fi deloc uşor să aplicăm cele două principii de bază – <Poluatorul plăteşte> şi <Plăteşti pentru cât arunci> – pentru că avem sectoare unde se percep taxe de salubrizare, dar avem şi sectoare unde nu. Nu stăm deloc bine, dacă luăm în calcul cantitatea de deşeuri ce se produce în Bucureşti. Bucureştiul, spre deosebire de restul ţării, are un indice de generare a deşeurilor între 0,9 kg şi 1 kg/cap locuitor pe zi faţă de 0,65 kg/cap locuitor pe zi, în ţară”, a afirmat Iuga, într-o conferinţă de specialitate.
În viziunea oficialului din Primăria Capitalei, viitoarele contracte de salubrizare ar trebui să conţină tarife diferenţiate pentru categoriile de deşeuri ce urmează a fi colectate selectiv, precizând, totodată, că Bucureştiul nu dispune de spaţii în care să fie amplasate puncte de colectare a deşeurilor. Potrivit acesteia, cel mai probabil vor fi transformate unele locuri de parcare în insule de colectare, fapt ce este de așteptat să producă mari nemulțumiri. „Sigur, în opinia noastră, cea mai bună metodă pentru introducerea colectării separate este colectarea direct la sursă, dar asta presupune o muncă laborioasă, implicarea atât a operatorului, A autorităţii locale şi, nu în ultimul rând, a cetăţeanului”, a subliniat Magdalena Iuga.
Aceasta a adăugat că implementarea colectării separate direct la sursă presupune şi costuri, pentru care trebuie găsite soluţii ca să fie suportate de la bugetele locale sau din alte surse.
Obligații dure
Începând cu data de 1 ianuarie 2019, conform modificărilor aduse în domeniul gestionării deşeurilor prin OUG nr. 74/2018, autorităţile publice locale vor fi obligate să aplice sistemul <Plăteşte pentru cât arunci>, un sistem implementat deja la nivel european.
Una dintre principalele noutăţi pe care această OUG le aduce legislaţiei actuale privind deşeurile vizează aplicarea, începând cu 31 martie 2019, a unei garanţii pentru ambalajele reutilizabile, în valoare de 0,5 lei/bucata. Începând cu 31 martie 2022, această garanţie se va aplica şi ambalajelor nereutilizabile cu volume cuprinse între 0,1 şi 3 litri, destinate anumitor tipuri de băuturi.
O altă noutate se referă la încurajarea colectării separate a deşeurilor la sursă şi detalierea modului de aplicare a tarifului diferenţiat la populaţie. Astfel, autorităţile publice locale au obligaţia ca, începând cu 1 ianuarie 2019, să aplice sistemul ‘Plăteşte pentru cât arunci’, iar în acest sens vor trebui să asigure recipiente separate pentru fracţia uscată, respectiv cea umedă. Totodată, vor trebui să colaboreze mai bine cu producătorii de produse ambalate şi cu Organizaţiile de Transfer de Responsabilitate (OTR), care vor acoperi costurile pentru colectarea, tratarea şi valorificarea deşeurilor de ambalaje de la populaţie.
Conform datelor Ministerului Mediului, piaţa deşeurilor reciclabile din România se apropie de un miliard de euro, iar gradul de reciclare se situează, la ora actuală, la sub 5% din totalul deşeurilor municipale.
Statisticile Asociaţiei Române a Compostului (ARC), în privinţa modului în care România se „comportă” cu deşeurile, arată că, în prezent, la nivel naţional, se procesează prin compostare 124.717 tone de deşeuri organice pe an, respectiv 8,7% din totalul capacităţii de procesare de 1,5 milioane de tone existent. Totodată, 34,6% sunt instalaţii nefinalizate, în construcţie, iar restul de 54,9% reprezintă instalaţii de compostare recepţionate, dar care nu funcţionează.
