Protecția pădurii a ajuns din nou subiect de maxim interes pentru autoritățile centrale responsabile cu silvicultura, semn că se apropie termenul la care România trebuie să arate că a făcut tot pentru ca tăierile ilegale de lemn să înceteze. Comisia Europeană este extrem de preocupată de acest subiect, motiv pentru care, în procedura de infringement a avansat termene de conformare foarte scurte, nemaiîntâlnite până acum. Ministrul Mediului prezintă modificările aduse Codului Silvic ca pe o adevărată revoluție în materie de protecție a pădurii, pe când una dintre cele mai importante ONG-uri de mediu cataloghează modificările drept „petice” puse pe importantul act normativ.
„Noul Cod Silvic promovează o legislație de temut pentru cei care sfidează legile pădurii. Aceasta reprezintă un set complet de măsuri pentru combatarea tăierilor ilegale”, a declarat ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Costel Alexe.
În prezent, în Parlament se dezbate modificarea și completarea Codului Silvic, actul normativ de bază în domeniul silvic. Cum era de așteptat, și Ministerul Mediului a făcut unele propuneri, iar ministrul a ținut să le explice. Prima propunere se referă la măsuri de descurajare a fenomenului tăierilor ilegale din pădurile țării. Unul dintre acestea prevede că transportul materialelor lemnoase cu un volum de peste 0,1 mc, neînsoțite de avize de transport, constituie infracțiune.
„Orice furt de arbori va fi încadrat ca infracțiune și sancționat ca atare, indiferent de valoarea prejudiciului produs. Toată lumea trebuie să înțeleagă că cine taie ilegal poate ajunge inclusiv după gratii, conform acestei modificări a Codului Silvic. Este o schimbare foarte mare a legislației dacă stăm să ne gândim că, până mai ieri, infracțiune era doar fapta care presupunea un prejudiciu mai mare de 5 ori decât prețul mediu al unui metru cub de lemn pe picior. Nu cred că este corect! Furtul este furt, indiferent de volum!”, a declarat Costel Alexe, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, se arată într-un comunicat de presă al ministerului.
Cel mai interesant amendament se referă la confiscarea vehiculelor utilizate pentru comiterea de infracțiuni silvice. O astfel de măsură a dat rezultate în 2016, când a mai fost aplicată această prevedere.
„Cei care fură lemne vor rămâne definitiv și fără mașinile, camioanele sau tirurile pe care le folosesc pentru a comite ilegalități. Cât privește tăierile la ras, legislația actuală le interzice în prezent doar în parcurile naționale și naturale. Însă, noi avem în țară și peste 700 de rezervații naturale cu o suprafață de aproape 300.000 de ha în care, astăzi, tăierile la ras sunt permise. Dacă noul Cod Silvic va fi aprobat în forma susținută de minister, tăierile la ras vor fi interzise pe circa 1 milion de ha, suprafața însumată a parcurilor naționale și naturale și a rezervațiilor naturale”, a mai precizeat Costel Alexe.
Alte amendamente care completează setul de măsuri împotriva fenomenului tăierilor ilegale se referă la introducerea obligativității avizului de transport și pentru rumeguș, biomasă, coaja arborilor și orice rest de lemn. Totodată, o altă modificare se referă la schimbarea modului de comercializare a masei lemnoase.
„Dacă aceste amendamente vor trece, vom ști unde ajunge orice buștean și cherestea, dar și orice rest de lemn, rezultat din procesul tehnologic. Din evaluările noastre, circa 1 milion de tone (de biomasă) circulă anual fără avize de transport. Apoi, schimbăm din temelii modul în care se comercializează lemnul în România: din lemn pe picior, în lemn fasonat. Când lemnul este vândut pe picior nu se cunoaște volumul exact de lemn recoltat. Totul se bazează pe estimări. Comercializarea ca lemn fasonat, așa cum se întâmplă în majoritatea statelor europene, oprește orice abuz al estimărilor în defavoarea pădurii. Am propus ca această măsură să se realizeze etapizat: până la 1 ianuarie 2023 – 50% din masa lemnoasă va fi comercializată ca lemn fasonat pentru ca, în 2025, toată masa lemnoasă să fie comercializată în acest fel”, a spus Alexe.
Printre modificările vizate de minister se află și modul de calcul a cheltuielilor destinate asigurării serviciilor silvice pentru suprafețele de fond forestier de maximum 30 de ha, parcurgerea evaluării de mediu pentru amenajamentele silvice care se suprapun cu ariile naturale protejate, dar și permiterea accesului proprietarilor de terenuri agricole la acestea prin drumurile forestiere.
„După aprobarea Codului Silvic, sumele destinate pazei suprafețelor de pădure sub 30 de ha vor crește cu peste 30%. În prezent, avem circa 418.000 de ha de suprafețe de pădure sub 30 de ha. Dintre acestea doar jumătate sunt păzite. Avem nevoie ca toate aceste suprafețe să fie sub pază dar și să investim mai mult în asta, chiar și acolo unde aceasta este deja asigurată! Gândiți-vă că acum sumele investite în paza acestor păduri sunt de 53 de lei pe an și pe ha la munte, 86 de lei pe an și pe ha la deal și 173 lei pe an și pe ha la câmpie. Cu aceste sume, paza este deficitară. În ceea ce privește evaluarea de mediu pentru amenajamentele silvice care se suprapun cu ariile naturale protejate cred că cel mai mare câștig al acestei măsuri este implicarea populației în soarta pădurilor din ariile naturale protejate. În ceea ce privește accesul proprietarilor de terenuri agricole care nu pot ajunge la terenurile lor decât prin pădure, au fost multe nedreptăți de-a lungul timpului: au fost proprietari care nu au putut ajunge pe terenurile lor decât dacă plateau o taxă. Prevederea din Codul Silvic le dă dreptul să folosească drumurile forestiere ca să ajungă la ce e al lor, fără constrângeri”, declară ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Costel ALEXE.
Ministrul s-a referit și la amendamentul care va permite accesul liber al oamenilor pentru recreere în păduri, inclusiv cu bicicleta!
„Ne-am propus să schimbăm asta și am introdus mai multe prevederi care reglementează amenajarea în fondul forestier național de poteci și trasee pentru mers, alergare și biciclete, precum și procedura de aprobare a realizării acestora. Este important să menționăm că astfel de amenajări nu pot face obiectul scoaterii definitive sau ocupărilor temporare din fondul forestier național. Totodată, ele vor fi permise numai în situația în care nu implică tăieri de arbori sau defrișări și se realizează din pământ, lemn sau pietriș”, a mai spus ministrul Mediului.
„Lupta cu tăierile ilegale nu se poate purta pe un singur front. Aceasta trebuie abordată din mai multe direcții și cu tactici diferite. Doar așa le putem opri! Prima noastră tactică a fost să întârim controlul și să supraveghem în timp real pădurea: am promovat prin HG un sistem informatic de control care să fie cu ochii pe pădure 24 de ore din 24 – SUMAL-ul! A doua strategie este să susținem și să promovăm o legislație aspră împotriva celor care vor fi prinși că taie ilegal! Noul Cod Silvic face trecerea de la o legislație prea relaxată, incapabilă să-i convingă pe cei care taie ilegal să se oprească, la una exigentă, în care nimeni nu mai stă la discuții cu infractorii”, a completat ministrul Costel Alexe.
WWF de altă părere
Modificările Codului Silvic, care se discută zilele acestea în Parlament, sunt doar superficiale și nu vor rezolva problema tăierilor ilegale, avertizează WWF România, într-un comunicat de presă. Sectorul silvic are nevoie de o reformă fundamentală și nu de niște „petice” menite doar să arunce praf în ochii Comisiei Europene și ai societății civile, precizează comunicatul.
“De zeci de ani silvicultura românească vinde pădurea sub forma unui volum, estimat grosier, al arborilor înainte de a fi recoltați si nu este preocupată să controleze cantitățile de lemn care ies din padure. Este legiferată astfel o zonă gri care nu poate fi niciodată controlată. Asta nu este altceva decât o <inginerie> prin care dispare lemnul din pădurile României. De aceea cerem Parlamentului asumarea unei soluții reale, fără jumătăți de măsură. Nu mai putem să ne prefacem că facem!”, a declarat Radu Vlad, coordonator proiecte regionale păduri WWF România.
De altfel, WWF vine cu propuneri concrete pentru îndreparea situației. Prima se referă la schimbarea modului în care se vinde lemnul din pădure pentru că, în realitate, nu se știe cât lemn se taie de fapt în România. Acum el e vândut „pe picior”, direct în pădure, iar plata se face în avans, pe baza unor estimări care nu pot garanta oficial erori mai mici de 20% și care „lasă loc furtului cu acte în regulă”, susține organizație. WWF spune că plata pentru lemnul tăiat ar trebui făcută după ce acesta a fost măsurat sub formă de bușteni, lemn de foc sau tocătură, adică după ce se știe cu exactitate ce cantitatea vândută.
„A doua problemă fundamentală a sistemului este legată de modul în care ne păzim pădurile. Acum, doar 1% dintre transporturile de lemn sunt verificate la ieșirea din pădure. Mai mult, chiar și aceste verificări sunt făcute fără o strategie clară și transparentă, care să țină cont de zonele de risc unde ar putea avea loc exploatări ilegale”, se arată în document. Pe de altă parte, și furtul s-a mai rafinat, de la modurile grosiere, când se tăiau versanți întregi de pădure sau transporturi multiple cu același aviz, mai recent, acum metoda a ajuns la încărcarea camioanelor cu mai multlemn decât este declarat.
„Pentru închide această „portiță”, WWF propune introducerea amprentei grafice digitale unice și a sistemului de măsurare digital. Acestea sunt sisteme moderne care detectează imediat transporturile multiple sau supraîncărcarea camioanelor. Ele presupun o scanare a transportului de lemn ce criptează modul unic în care lemnul este așezat în camion utilizând inteligența artificială. Este similară recunoașterii faciale. Orice alt mod de așezare a lemnelor în camion, fie că e vorba de alt transport sau de o încărcare ulterioară, va putea fi ușor de semnalat în cazul verificărilor”, susține ONG-ul.
„Cel de-al treilea element esențial care trebuie schimbat se referă la felul în care pot fi trași la răspundere cei care fac să dispară lemnul din pădurile României. Problema de bază este că acum nu se consideră infracțiune dacă faci fraudă în acte și declari că transporți mai puțin lemn decât ai de fapt în camion. Ar trebui introduse sancțiuni proporționale cu gravitatea faptelor, care să-i descurajeze pe cei ce fac să dispară lemnul din pădure”, se mai arată în comunicat.
WWF a trimis deja autorităților un document cu propuneri de modificare a Codului Silvic și a participat la toate discuțiile de la Ministerul Mediului și de la Camera Deputaților pe această temă. Mai mult, a lansat o petiție prin care propune o reformă fundamentală a sectorului silvic. „Înarmată” cu semnăturile pe care le va strânge, organizația de mediu intenționează să mergă în comisiile de specialitate din ministere și din Parlament pentru a solicita implementarea schimbărilor fundamentale care ar pune capăt tăierilor ilegale din pădurile României, completează comunicatul.
Înfiinţată în anul 1961, WWF este una dintre cele mai importante organizaţii internaţionale care derulează proiecte pentru conservarea naturii, în peste 100 de ţări. Misiunea WWF la nivel global este să oprească degradarea mediului înconjurător şi să construiască un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura.
