”Sistemul termoenergetic, ce se află de mai mulţi ani într-un moment de inflexiune, a intrat în zona periculoasă şi are nevoie de o schimbare reală şi de investiţii”, a declarat Claudiu Creţu, directorul general al Termoenergetica, la cea de-a XXXVI-a ediție a Conferințelor FOCUS ENERGETIC, cu tema ”Provocările iernii 2021 – 2022 pentru sistemul energetic naţional”.
„Este nevoie de o reformă, care se poate face prin finanţare, de o schimbare reală a acestui sistem, e nevoie de investiţii, de centrale noi, de reţele noi, automatizate, conducerea la distanţă etc. Suntem într-un moment de inflexiune, suntem de mulţi ani în acest moment de inflexiune, am pierdut prea mult timp valoros, am intrat în zona periculoasă, suntem în zona periculoasă şi deja acum ne chinuim să rezistăm”, a afirmat Creţu.
El a subliniat că, din păcate, sistemele de termoficare din România, sistemele de centrale de cogenerare în ultimii 10-20 de ani „au fost lăsate de izbelişte” şi începem „să simţim pe pielea noastră” lipsa investiţiilor în centrale de cogenerare de mare eficienţă, care ar fi putut deservi toate aglomerările urbane sau oraşele mari din rom şi ar fi dus la foarte mulţi MW în plus, poate şi peste 1.000, ceea ce ar fi asigurat securitate energetică.
Totodată, Creţu a menţionat că avem probleme în această iarnă, pe de o parte din cauza aprovizionării cu gaze şi, pe de alta, din cauza preţurilor.
„Pun o întrebare care poate are o doză de retorică: dacă am fi avut în acest moment, pe lângă oraşele din România, centrale de cogenerare de mare eficienţă cu tehnologie nouă, cu consum mic de combustibili, oare am fi stat mai bine în această iarnă? Evident. Bucureştiul consumă gaze în centrale de cogenerare producţie 1964 – 1966, energofage, cu consum mare de gaze şi producţie mică. Nu mai spun de oraşele care au renunţat la sistemele centralizate de energie termică şi evident consumul de gaze a crescut. Suntem în situaţia în care dependenţa de importuri e una din ce în ce mai mare şi din cauza faptului că în ultimii 10 – 15 ani nu s-au făcut investiţii în centrale de cogenerare noi, care să fi asigurat şi energie electrică. Am fi avut mai multă energie electrică pe piaţă, în consecinţă un preţ mai mic, o siguranţă mai mare a aprovizionării cu energie electrică şi cu gaze, pentru că am fi avut un consum de gaze mai mic”, a explicat directorul Termoenergetica.
Creţu a semnalat că sistemele de termoficare au fost lăsate în degradare, în oraşele mai mici s-au şi închis, iar în Bucureşti „începe să doară din ce în ce mai tare”, pentru că apar avarii aproape în fiecare zi, iar pierderile sunt foarte mari.
„Sunt doi – trei ani de când spun de cele 2.000 – 2.500 de tone pe oră care se pierd în fiecare zi prin ţevile din subsolul Bucureştiului. Diferenţa o face faptul că iarna trecută se pierdeau 2.000 de tone care înglobau preţul gazelor de anul trecut. Anul acesta pierderile înseamnă energie termică, care se produce cu un preţ al gazelor mult mai mare, prin certificate de carbon mult mai mari, deci pierderile financiare sunt cu atât mai mari. (…) Mă uit în fiecare zi, am lansat o aplicaţie informatică care poate fi descărcată pe iOS, pe Android, pentru a comunica cu cetăţenii cât mai rapid, pentru a vedea problemele noastre, şi mă uit în fiecare zi pe ea pentru a vedea starea sistemului. Suntem la 89%, 92%, 93%, 95%, iar scădem la 91% stare de funcţionare a sistemului. Încercăm să îmbunătăţim, să ajungem la 100%, să nu avem nicio reclamaţie, dar situaţia reală din teren e că undeva 5% – 8% sunt zilnic probleme. Când vezi că 95% e ok, e bine. 5% din 580.000 – 600.000 de apartamente înseamnă zeci de mii de apartamente, 30.000 de apartamente, respectiv 50.000 – 60.000 de oameni, de bucureşteni, care simt în calorifer, la chiuvetă, lipsa parametrilor agentului termic. Nu întotdeauna e o avarie totală”, a punctat Claudiu Creţu.
Potrivit acestuia, provocarea reală, însă, de care se loveşte compania în această iarnă şi se va lovi din ce în ce mai mult este lipsa resurselor umane, deoarece oamenii, atât în CET, cât şi pe partea de transport şi distribuţie, în zona de centrale Elcen şi la Termoenergetica, au o medie de vârstă foarte înaintată. „Specialiştii sunt, de fapt, pensionari sau în pragul pensionării, iar din urmă nu vine mai nimic sau prea puţin pe acest sistem”, a semnalat directorul Termoenergetica, menţionând că de aceea este nevoie de centrale noi, reţele noi, automatizate.
Urmează să avem în perioada următoare o decizie de la ANRE privind preţul final al gigacaloriei
Claudiu Crețu a anunțat și că Termoenergetica a trimis Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) calculele legate de costuri şi urmează să primească în perioada următoare o decizie privind preţul final al gigacaloriei.
„Pentru preţul energiei termice produse de Elcen există o decizie a ANRE: 329,41 lei/MWh. Asta ar însemna cam 380 lei pe gigacalorie. Am înaintat către ANRE calculele, cheltuielile, costurile noastre, împreună cu preţul Elcen. Urmează să avem în perioada următoare o decizie de la ANRE privind preţul final al gigacaloriei. În momentul în care vom avea decizia, vom avea o cifră clară”, a spus Creţu, menţionând că acesta va fi „ceva mai jos” de 1.000 de lei, cu TVA.
Totodată, el a subliniat că va exista, cu siguranţă, subvenţie, este bugetată şi sunt discuţii în acest sens în Senat. „Cât din această creştere de preţ va fi preluată de subvenţie, cât se va duce către consumator, este decizia Consiliului General şi al Primăriei generale. Noi, acum, suntem interesaţi să avem decizie de preţ de la ANRE. Repet: Primăria va subvenţiona, pentru că nu este corect ca cetăţenii să plătească pierderile, pierderi care sunt efectul lipsei de finanţare a municipalităţii”, a punctat directorul Termoenergetica.
Pe de altă parte, primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, a declarat că bucureştenii ar putea plăti 164 de lei pe gigacalorie în această iarnă, dacă Guvernul va acorda subvenţia de 968 de milioane de lei, cât a solicitat Primăria Capitalei, în caz contrar PMB va fi „într-o uriaşă dificultate”. El a explicat că preţul total al gigacaloriei s-a dublat. „Pe o extremă, v-am răspuns, în sensul că această sumă este estimatul între a rămâne la 164 de lei pe gigacalorie la consumatorul final, corespunde plăţii subvenţiei de către Guvern de 968 de milioane, şi a asigura toată diferenţa de preţ, de la 425 plus TVA la 830 de lei plus TVA. Pe cealaltă extremă, dacă ar fi zero (subvenţia plătită de Guvern – n.r.), asta ar însemna o problemă imposibil de rezolvat pentru PMB şi vă dau cifrele globale. PMB poate să se aştepte la nişte venituri de 4 miliarde de lei. Din aceste venituri de 4 miliarde de lei, are o subvenţie pentru transportul public de 1,1 miliarde lei, a avut o subvenţie de 0,95 miliarde lei, şi să suporte PMB încă o subvenţie de 2 miliarde de lei, asta înseamnă că din bugetul ei nu mai rămân decât aproximativ 900 de milioane, în condiţiile în care salariile sunt de 700 de milioane, obligaţiile pentru spitale – 150 de milioane”, a explicat edilul şef al Capitalei.
Precizările lui Nicuşor Dan au fost făcute pe fondul unor întrebări din partea deputatului PSD Daniel Zamfir, preşedintele Comisiei, care i-a reproşat, între altele, primarului Bucureştiului faptul că adresa prin care PMB solicită bani pentru subvenţie Guvernului este lipsită „de orice fundament”.
Primăria are nevoie de o derogare pentru a se putea împrumuta în vederea preluării Elcen de către Termoenergetica
Claudiu Crețu a declarat, în cadrul dezbaterii Focus Energetic, că Primăria are nevoie de o derogare privind limita până la care se poate împrumuta, pentru a capitaliza Termoenergetica, astfel încât să poată prelua Elcen.
„Abia aştept să avem un Guvern cu puteri depline, pentru că sistemul de termoficare din Bucureşti înseamnă măsuri urgente din partea Guvernului. (…) Ca să preluăm Elcen, înseamnă să fim capitalizaţi de Primărie. Ca să fim capitalizaţi de Primărie, aceasta trebuie să se împrumute pentru a face această investiţie. Ca să se împrumute, trebuie ca Guvernul, prin Ordonanţă de Urgenţă, să îi dea voie să se împrumute, pentru că legea spune că nu te poţi împrumuta mai mult de 100 milioane. (…) Ca să se poată împrumuta este nevoie de o derogare”, a spus Creţu.
El a subliniat că există această necesitate de a integra sistemele şi că este nevoie de unirea Elcen cu Termoenergetica pentru a avea un plan integrat de investiţii, pentru a investi în centrale „sincronizat cu reţelele”.
„În energia termică nu există acea flexibilitate ca la energia electrică, azi opreşti, porneşti. Sistemul e pornit în octombrie şi îl oprim în aprilie, mai”, a precizat directorul Termoenergetica, semnalând, totodată, că, pentru a nu mai avea probleme în sistem, sunt necesare investiţii consistente, de ani, şi că, din păcate, în prezent problemele sunt inerente şi compania „se luptă să ţină în viaţă acest sistem, care efectiv este la limită”.
