Chevon face presiuni pentru gaze de şist

Chevron a început ofensiva în România pentru a primi permisiunea de a fora după gaze de şist. După ce a fost refuzată prin Europa, compania americană şi-a îndreptat tirul către ţara noastră, apelând şi la ambasadorul SUA la Bucureşti pentru a-şi  susţine cauza în faţa premierului Mihai Răzvan Ungureanu. După întâlnirea la nivel înalt, ministrul Economiei a avut parte de proteste chiar în poarta sa.

Premierul Mihai Răzvan Ungureanu s-a întâlnit, marţi, la sediul Guvernului, cu oficialii Chevron pentru o discuţie privind intenţia grupului petrolier de a începe în acest an forajul de gaze neconvenţionale în România. “Ian MacDonald, vice-preşedintele pentru Europa, a prezentat premierului obiectivele companiei pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energiei în România”, se arată într-un comunicat de presă al Guvernului. Tom Host, country manager Chevron Romania, a ţinut “să reafirme angajamentul companiei de a respecta cele mai înalte standardele de securitate şi de protecţia mediului”, precizează comunicatul.

Oficial, întâlnirea a făcut parte din demersurile premierului de consultare a mediului de afaceri şi a principalelor companii prezente în România. La întâlnire au participat ministrul Economiei, Lucian Bode, şi ambasadorul SUA în Romania, Mark Gitenstein.

În completarea acestei întâlniri, mai multe persoane au protestat ăn faţa Ministerului Economiei împotriva intenţiei companiei americane de a exploata gazelle de şist din România.

Intenţii 2012

La sfârşitul anului trecut, Tom Holst anunţa, la Bucureşti, că Chevron va începe în 2012 forajul în România în căutarea de gaze neconvenţionale. “Am început prospecţiunile seismice în luna august şi apreciem că vom fora prima sondă în a doua parte a anului 2012”, a afirmat atunci Holst.

Preşedintele Agenţiei Naţionale pntru Resurse Minerale, Alexandru Pătruţi, susţinea că la acea dată că rezervele sigure de gaze naturale ale României, estimate să acopere consumul pentru încă 15 ani, ar putea fi completate cu depozite de gaze neconvenţionale.

“Avem o estimare a resurselor naţionale de gaze neconvenţionale, dar cercetările sunt încă la început şi aşteptăm desfăşurarea lucrărilor de explorare care vor începe cu Chevron pentru a vedea în ce măsură pot fi confirmnate aceste estimări. O altă companie care caută gaze neconvenţionale în România este MOL (Ungaria), în vestul ţării. De asemenea, şi Sterling (Canada) şi-a manifestat interesul pentru explorarea de gaze neconvenţionale într-un perimetru în Oltenia”, a afirmat Pătruţi.

La începutul lunii februarie, nu exista niciun acord petrolier activ care să permită explorarea şi exploatarea gazelor de şist. În urma licitaţiilor organizate de Agenţia Naţională de Resurse Minerale (ANRM), Chevron a câştigat trei perimetre în Bihor, Vaslui şi Constanţa (aproximativ 2.700 kmp), iar MOL un alt perimetru. Până acum, nu au fost promovate hotărârile de Guvern prin care aceste companii să poată demara lucrările de explorare şi exploatare.

Extracţie primejdioasă

Marele dezavantaj al gazelor de şist îl reprezintă posibilitatea de extracţie. Spre deosebire de gazele naturale obişnuite, aceste gaze neconvenţionale sunt captate în structuri geologice foarte dificil de accesat şi care necesită tehnologii speciale pentru extragere. Exploatarea zăcămintelor se face printr-o metodă numită fracturare hidraulică, ce implică folosirea unor cantităţi impresionante de apă, aditivi şi nisip. Forarea se face la 2.000-3.000 de metri adâncime, după care rocile sunt fisurate cu substanţe care prezintă pericol de poluare, pentru că ar putea ajunge în pânza freatică.

Pe lângă poluarea surselor de apă, cu grave repercusiuni asupra mediului şi sănătăţii populaţiei, se pare că metoda utilizată prezintă potenţial seismic. În Marea Britanie, procedurile de explorare a gazelor naturale din plăcile de şist din Lancashire au fost oprite, sub suspiciunea că ar declanşa cutremure, după ce mai multe mişcări seismice de mici dimensiuni au fost înregistrate în zonă.

În România, unul dintre cele mai importante zăcăminte se află în Dobrogea, unde este situată şi centrala nucleară de la Cernavodă.

“Dansul” Bulgariei

Statele Unite sunt cele care au reuşit dezvoltarea unei tehnologii de extragere a gazelor de şist, ceea ce i-au permis să scape de furnizorii externi Rusia şi Qatar. De aceea, companiile americane sunt vârful de lance în exploatarea acestor tipuri de zăcăminte. Metoda de exploatare se pare că nu este tocmai corectă, pentru că se pune problema modernizării ei. Între timp, Franţa a interzis producţia de gaze de şist din cauza pericolului de poluare, iar Bulgaria a luat o decizie similară, după ce Chevron începuse deja explorarea zăcămintelor din nord-estul ţării, la graniţa cu România. Hotărârea bulgarilor a deranjat destul de mult compania americană, pentru că, imediat, secretarul de stat al SUA, Hillary Clinton, a vizitat Sofia, la începutul lunii februarie 2012, la numai câteva zile de la luarea deciziei. În cele din urmă, Executivul de la Sofia a decis că Chevron poate efectua prospecţiuni pentru petrol şi gaze în nord-estul Bulgariei, dar numai prin folosirea unor tehnici convenţionale de forare şi nu a fracturării hidraulice.