Recuperarea unei părţi din acciza suplimentară la carburant de către transportatorii din România ar trebui deplin compensată cu alte măsuri, pentru a nu afecta obiectivele fiscale ale Guvernului, a declarat Andrea Schaechter (foto), şeful misiunii FMI pentru România, într-o teleconferinţă referitoare la aprobarea, de către board-ul FMI, a primelor două evaluări ale acordului cu România. Ceea ce înseamnă, de fapt, fie reducerea unor cheltuieli ale Guvernului (în special cele utilizate la investiţii publice), fie introducerea de noi taxe sau majorarea celor existente!
“Orice recuperare a unei părţi din acciza suplimentară la carburant de către transportatorii din România ar trebui deplin compensată cu alte măsuri pentru a nu afecta obiectivele fiscale ale Guvernului. Angajamentul Guvernului pentru 2014 este un deficit bugetar de 2,2% din PIB şi orice iniţiativă fiscală care este contemplată trebuie analizată cu atenţie în vederea atingerii acestei ţinte şi orice modificare în taxare va trebuie compensată astfel încât această ţintă să nu fie pusă în pericol”, a arătat Andrea Schaechter, conform Agerpres.
Acciza pentru benzină şi motorină a crescut cu 7 eurocenţi de la 1 aprilie, ceea ce va duce la o scumpire a carburanţilor de circa 40 de bani, după cum estimează operatorii din sector, în condiţiile în care, în prezent, acciza reprezintă 30% din preţul final la benzină şi 26% la motorină.
Transportatorii rutieri îşi vor putea recupera patru cenţi din acciza la carburanţi, premierul Victor Ponta declarând, luni, că Guvernul va emite, cel mai probabil miercuri, o Ordonanţă de Urgenţă (OUG) prin care se va reglementa acest lucru.
Conform unui proiect de OUG publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, acciza la motorina utilizată drept carburant în transportul rutier de mărfuri cu autovehicule cu greutatea maximă autorizată de peste 7,5 tone şi în transportul de călători, exclusiv transportul public de călători, cu autovehicule de peste opt locuri, va scădea cu 40 de euro/1.000 de litri.
Reducerea ratei de impozitare a accizei se realizează prin restituirea sumelor reprezentând diferenţa dintre nivelul standard de accize şi nivelul de accize diferenţiat prevăzut către operatorii economici licenţiaţi în Uniunea Europeană.
În urma aplicării nivelului diferenţiat de accize, veniturile bugetare estimate pentru 2014 scad cu 353 milioane lei.
BNR n-ar trebui să mai umble la dobânda cheie
Fondul Monetar Internaţional susţine că, în acest moment, nu este recomandată o continuare a relaxării politicii monetare de către Banca Naţională a României, fie că este vorba de reducerea dobânzii de politică monetară, fie de diminuarea rezervelor minime obligatorii.
“Dobânda de politică monetară se află la un nivel minim record. Şi inflaţia se află la un nivel minim record, dar prognoza BNR, ca şi a noastră, arată că inflaţia va creşte mai târziu în acest an, de aceea reducerea dobânzii nu este recomandată“, a mai spus Andrea Schaechter.
Ea a spus că, pe lângă factorii interni, BNR ar trebui să ţină cont în deciziile sale şi de volatilitatea la nivel global.
În privinţa rezervelor minime obligatorii, reprezentantul FMI acceptă faptul că, în România, acestea se află cu mult peste cele din celelalte ţări din Uniunea Europeană, dar, din cauza mediului extern, nici reducerea rezervelor nu este recomandată. “Înţelegem motivaţia Băncii Centrale de a reduce, în timp, rezervele minime obligatorii, dar, aşa cum am punctat şi în raport, reducerea trebuie operată gradual, luând în considerare şi mediul extern. De fapt, am înţeles că BNR a ţinut, deja, cont de aceste aspecte“, a mai spus Andrea Schaechter.
Reamintim, Banca Naţională a României (BNR) a decis, în data de 28 martie 2014, menţinerea dobânzii de politică monetară la 3,5% pe an şi a rezervelor minime obligatorii la 12% pentru pasivele în lei şi 18% pentru cele în valută.
Convergenţă la preţuri
O modalitate pentru România de a atrage investitori autohtoni şi străini în sectorul energetic şi în cel de transporturi este convergenţa preţurilor cu cele din restul Uniunii Europene, a declarat Andrea Schaechter, şeful misiunii FMI pentru România, într-o teleconferinţă referitoare la aprobarea, de către board-ul FMI, a primelor două evaluări ale acordului cu România, transmite Agerpres.
Ea a arătat că sectorul energetic şi cel din transporturi au un mare potenţial în România, însă, în ambele sectoare, există un necesar foarte mare de investiţii. Schaechter a dat drept exemplu viteza trenurilor din România, care este extrem de mică în comparaţie cu alte ţări.
Schaechter a remarcat progresele făcute de statul român în procesul de liberalizare a pieţei de energie electrică şi de gaze naturale, unde calendarele au fost respectate.
“Deci dereglementarea este esenţială pentru ca investiţiile să continue. Iar procesul de acum este un pas înainte către direcţia bună. România a avut o creştere economică bună anul trecut, una dintre cele mai mari din UE, iar, pentru a micşora diferenţa, este foarte important să fie atins acest obiectiv“, a spus oficialul FMI.
Reintrarea Hidroelectrica în insolvenţă nu a ţinut de decizia Guvernului
Reintrarea Hidroelectrica în insolvenţă nu a ţinut de decizia Guvernului, iar Fondul Monetar Internaţional se aşteaptă ca producătorul de energie să fie listat la bursă cât mai repede posibil, după ieşirea din insolvenţă, a mai spus Andrea Schaechter.
“Reforma companiilor de stat este un pilon-cheie pentru acest program de reformă economică. Reintrarea Hidroelectrica în insolvenţă nu a ţinut de decizia Guvernului. Ne aşteptăm ca, de îndată ce Hidroelectrica reiese din insolvenţă, să fie derulată oferta publică iniţială cât mai repede posibil. Agenda reformelor structurale este importantă şi ne aşteptăm să vedem progrese“, a precizat Schaechter.
Hidroelectrica a intrat în insolvenţă, prima dată, pe 20 iunie 2012, cu peste 4,4 miliarde de lei datorii şi cu pierderi de 350 milioane de lei după primul semestru al anului 2012, iar administrator judiciar al companiei a fost desemnată firma Euro Insol. Compania ieşit din insolvenţă la 26 iunie 2013. La finele lunii februarie 2014, compania s-a reîntors în insolvenţă, în urma admiterii, de către Curtea de Apel Bucureşti, a recursurilor unor traderi de energie ale căror contracte au fost denunţate în timpul primei insolvenţe.
Hidroelectrica, Electrica şi Complexul Energetic Oltenia ar fi trebuit listate la bursă în vara acestui an, potrivit ultimelor negocieri dintre Guvern şi FMI.
Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, recent, că doar Electrica va mai fi listată cu certitudine în acest an.
“Electrica va fi sigur listată în acest an. În ceea ce priveşte Complexul Energetic Oltenia, există întârzieri în raport cu termenele agreate iniţial. Hidroelectrica, din păcate, nu mai poate să facă acest pas, aflându-se în insolvenţă“, a spus Nicolescu.
