Acasă Stiri ExterneAfrica Cel mai cald din anul 1880 până în prezent

Cel mai cald din anul 1880 până în prezent

de GM

co2 pozaPerioada ianuarie-noiembrie din acest an a fost cea mai caldă înregistrată pe planeta noastră de la debutul măsurătorilor de temperatură, în 1880, a anunţat agenţia americană National Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA), care prevede un record de căldură pentru întreg anul 2014.

Însă, noiembrie 2014 a ocupat doar locul al şaptelea în topul celor mai călduroase luni noiembrie din înregistrările anuale, cu o temperatură medie care a depăşit cu 0,65 grade Celsius media secolului al XX-lea, a precizat aceeaşi agenţie americană, preluată de Agerpres.

Pentru primele zece luni ale anului, temperatura medie de la suprafaţa oceanelor şi a uscatului a fost cu 0,7 grade Celsius mai mare decât media înregistrată în secolul trecut şi, de asemenea, cea mai caldă înregistrată vreodată după anul 1880, depăşind cu 0,01 grade Celsius precedentul record de temperatură pentru acelaşi interval de timp, stabilit în 2005.

Suprafaţa medie a gheţurilor arctice a fost, în luna noiembrie, cu 5,7% (6.216 kilometri pătraţi) mai mare decât media înregistrată între 1981 şi 2010, precizează NOAA.

Suprafaţa gheţii din Arctica a ocupat locul al nouălea în topul celor mai mici suprafeţe arctice acoperite cu gheaţă de după anul 1979, când au început măsurătorile realizate cu ajutorul sateliţilor, a dezvăluit o altă agenţie americană, National Snow and Ice Data Center (NSIDC).

În Antarctica, suprafaţa acoperită cu gheţuri a fost în luna noiembrie cu 2% (3.367 kilometri pătraţi) mai mare decât media înregistrată între 1981 şi 2010. Ea ocupă locul al optulea în topul celor mai mari suprafeţe antarctice acoperite de gheaţă măsurate vreodată.

Paşi înainte împotriva încălzirii globale

Cele 196 de ţări reprezentate, recent, la Conferinţa ONU asupra climei de la Lima au reuşit să ajungă la un acord, care conturează formatul viitoarelor lor angajamente vizând reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), transmite luni AFP. Acordul reprezintă “un pas înainte“ spre un acord global în lupta împotriva încălzirii climatice la summit-ul programat la Paris, la sfârşitul anului 2015.

Comisia Europeană (CE) a arătat, într-un comunicat, că acest acord obligă toate statele să îşi stabilească în anii următori, “în mod clar şi transparent“, angajamentele pentru reducerea emisiilor de GES.

Miguel Arias Canete, comisar european pentru Energie şi Climă, a amintit că obiectivul Conferinţei de la Lima a fost “să pună bazele negocierii“ ce va avea loc la summit-ul internaţional vizând lupta împotriva încălzirii climatice, programat în decembrie 2015 în Capitala Franţei. “Deşi UE a sperat într-un rezultat mai ambiţios la Lima, credem că suntem pe calea cea bună spre un acord global la Paris“, a mai spus comisarul, citat în comunicat.

Vice-preşedintele delegaţiei Parlamentului European (PE), Jo Leinen, a apreciat că, “în pofida câtorva progrese la Lima, există încă destule obstacole în calea“ ce duce la un acord la Paris. UE va avea misiunea de “a stabili o punte de legătură între ţările în curs de dezvoltare şi cele dezvoltate“, a subliniat Leinen într-un comunicat.

Documentul adoptat la Lima nu obligă ţările bogate să sprijine financiar ţările în curs de dezvoltare pentru a face faţă încălzirii globale, cum solicitau cele din urmă.

UE şi-a fixat, în luna octombrie, propriile obiective în privinţa luptei împotriva încălzirii climatice, care cuprind reducerea, până în 2030, cu cel puţin 40% a emisiilor sale de gaze cu efect de seră faţă de nivelul din 1990. Liderii europeni au convenit de asemenea asupra unei proporţii de 27% de energii regenerabile în 2030, alături de o creştere cu 27% a eficienţei energetice la aceeaşi dată.

Acord la Lima

Acordul încheiat la Lima cu prilejul celei de-a XX-a Conferinţe a Părţilor (COP20) a Convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice pune bazele viitorului pact multilateral – care urmează a fi încheiat la sfârşitul lui 2015, la Paris – pentru limitarea încălzirii climei, potrivit EFE şi AFP, care prezintă principalele puncte ale acordului din capitala peruană.

Toate ţările trebuie să prezinte Naţiunilor Unite, înainte de 1 octombrie 2015, angajamente “cuantificabile“ de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, într-un mod “clar, transparent“.

Aceste angajamente trebuie să fie “ambiţioase“ şi “juste conform circumstanţelor naţionale“ şi trebuie să fie însoţite de informaţii detaliate despre acţiunile pe care le va desfăşura ţara pentru această diminuare a emisiilor.

Ţările sunt invitate să includă în angajamentele lor modul în care vor contribui la finanţarea adaptării la secetă, creşterea nivelului apei mărilor şi oceanelor sau pierderea culturilor în urma schimbărilor climatice – formulă adoptată pentru a linişti ţările în curs de dezvoltare, care refuzau să semneze ceva ce nu s-ar fi referit la adaptare.

După prezentarea angajamentelor, ONU va analiza impactul global al acestor contribuţii naţionale pentru a stabili dacă sunt suficiente pentru ca temperatura medie a planetei să nu crească mai mult de 2 grade la sfârşitul secolului, în raport cu nivelurile preindustriale.

Totuşi, Conferinţa de la Lima a lăsat deschisă, de exemplu, formula juridică pe care o va avea viitorul acord, propunând trei opţiuni: “protocol“, “instrument legal“ sau “rezultat convenit“. Va trebui să fie un pact “echilibrat şi echitabil“, care să conţină “responsabilităţi comune, însă diferenţiate“, dar Conferinţa nu a detaliat cum se va realiza această diferenţiere.

Conferinţa nu a clarificat nici ce va face ONU dacă, după ce va contabiliza angajamentele pe care i le vor prezenta statele, va constata că sunt insuficiente.

După Conferinţa de la Lima, mai multe reuniuni vor jalona, în 2015, negocierile în vederea încheierii unui acord multilateral la Paris, pentru a lupta împotriva încălzirii climei.

Între 8 şi 13 februarie, ţările se vor reîntâlni la Geneva, pentru a relua discuţiile asupra documentului de lucru privind viitorul acord. Înainte de 31 martie, ţările “care sunt în măsură să o facă“ trebuie să-şi anunţe angajamentul, numit contribuţie naţională, pentru limitarea emisiilor lor de gaze cu efect de seră. Data de 31 mai este data-limită pentru ca un proiect de text oficial să fie supus celor 195 de ţări membre ale Convenţiei ONU asupra climei. Între 3 şi 14 iunie va avea loc reuniunea intermediară anuală la Bonn, unde se va face bilanţul şi vor continua negocierile asupra viitorului acord.

În semestrul al doilea va avea loc o ultimă sesiune de negocieri intermediare pentru pregătirea acordului de la Paris. La 1 noiembrie, Secretariatul Convenţiei ONU asupra climei trebuie să aibă pregătită o sinteză privind ansamblul angajamentelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, pentru a măsura efortul global în acest sens. Între 30 noiembrie şi 11 decembrie va avea loc Conferinţa de la Paris.

din aceeasi categorie