Pentru Complexul Energetic (CE) Oltenia (CEO) condiţionalităţile de mediu ar putea însemna nu numai cheltuieli, ci şi demararea unor noi afaceri. Directorul general al complexului, Laurenţiu Ciurel (foto), declara, recent, că o parte a reziduurilor rezultate în urma procesului de producere a electricităţii ar putea să fie folosită în construcţia de drumuri. De asemenea, pe terenuri aparţinând companiei se plantează plante energetice, ce vor fi utilizate la producerea de energie din surse regenerabile.
În perioada 2007 – 2013, entităţile ce au format CE Oltenia şi, din iunie 2012, chiar CEO au investit retehnologizări şi în proiecte ce au urmărit conformarea la condiţionalităţilor de mediu aproape 1,25 miliarde de euro. În proiectele de mediu, investiţiile preconizate până în anul 2020 se ridică la alte circa 270 milioane de euro. Pe de altă parte, în aceeaşi perioadă, investiţiile în modernizare şi eficientizare se estimează să ajungă la alte 630 milioane de euro.
„Investiţiile pe care le-am realizat pentru conformarea la condiţionalităţile de mediu au un efect benefic nu numai asupra mediului înconjurător, ci ar putea avea şi asupra indicatorilor financiari ai companiei. Desulfurarea umedă, de exemplu, ce utilizează calcarul ca substanţă absorbantă, are gipsul ca produs secundar din procesul de reţinere a SO2. Ei bine, gipsul poate fi folosit ca materie primă în fabricile de ciment”, a declarat, recent, Laurenţiu Ciurel. În plus, el a precizat că o parte dintre reziduurile rezultate în urma procesului de producţie a electricităţii în termocentralele pe bază de lignit poate fi utilizată la infrastructura rutieră, în loc de balast. De remarcat, balastul se extrage, în primul rând, din albiile râurilor, ceea ce poate conduce la probleme grave de mediu.
Pe de altă parte, CE Oltenia se implică şi în producerea de electricitate din surse regenerabile. Pe o suprafaţă de 25 de ha se vor instala panouri fotovoltaice, o putere instalată de 10 MW. Pe de altă parte, aproximativ 60 de ha vor fi cultivate cu o plantă energetică, miscantus, care va înlocui o parte din cărbunele utilizat. În principiu, de un un hectar se pot recolta 20 tone de astfel de plante, care pot înlocui 8 tone de cărbune.
Reamintim, toate termocentralele trebuie să deţină certificate de drepturi de emisie de gaze cu efect de seră pentru fiecare MWh produs. Dacă, până la sfârşitul anului 2012, cea mai mare parte a certificatelor era acordată gratuit, începând cu anul 2013 toate certificatele de CO2 trebuie cumpărate la licitaţie. Utilizând plante energetice, ceea ce înseamnă surse regenerabile, CE Oltenia va putea să scutească achiziţia unui număr important de certificate de CO2.
Hidrocentrală pentru Oltenia
Conform directorului Ciurel, ar fi mult mai benefic să existe în România câteva companii care să producă electricitate pe baze mixte. În prezent, productorii de stat, dar şi privaţi, utilizează, practic, un singur combustibil: apă (Hidroelectrica), cărbune (CE Oltenia şi CE Hunedoara), uraniu (la Cernavodă), gaze (Petrom, Romgaz, Elcen Bucureşti), vânt (CEZ, Enel etc).
„Având în vedere listarea titlurilor la bursă, nu se poate realiza o companie care să utilizeze un mix energetic şi din care să facă parte şi CE Oltenia. Totuşi, nu renunţ la idee şi voi încerca să o promovez după listare, cel mai probabil folosind legea holdingului, care sper să apară între timp. Noi ne dorim să preluăm hidrocentrala Livezeni – Bumbeşti, pe care o construieşte Hidroelectrica, dar pe care n-a finalizat-o. Investiţia totală era în valoare de 200 milioane de euro, iar, la intrarea companiei în insolvenţă, se realizaseră deja investiţii în valoare de 170 milioane de euro. Din păcate, în timpul insolvenţei nu s-au mai alocat bani pentru continuarea construcţiei, dar nici pentru conservarea a ceea ce se realizase, aşa că s-au inundat canale, s-a depus noroi etc. Acum sunt necesare alte zeci de milioane de euro pentru a aduce construcţia la stadiul dinaintea intrării Hidroelectrica în insolvenţă, pe lângă cele 30 milioane de euro necesare finalizării. O altă hidrocentrală interesantă pentru CE Oltenia ar fi cea de la Lotru”, a mai spus Laurenţiu Ciurel.
