Reprezentanţii Complexului Energetic (CE) Oltenia (CEO) răspund, într-un comunicat de presă, acuzaţiilor organizaţiei ecologiste Greenpeace.
”Plecând de la continuele acuzaţii aduse de Greenpeace asupra energiei pe bază de cărbune, în special asupra energiei produse de CE Oltenia, încercând prin toate demersurile să blocheze activitatea carierelor aferente, ţinem să aducem în atenţia opiniei publice unele aspecte ale impacului energiei «verzi» asupra ecosistemelor şi sănătăţii oamenilor”, se arată în comunicatul de presă.
”Greenpeace «consideră că populaţia locală şi mediul natural sunt prioritare oricăror activităţi extractive», dar, oare, de ce nu sunt prioritare şi activităţilor producătorilor de energie din surse regenerabile, care au impact negativ asupra ecosistemelor gazdă (de exemplu, turbinele eoliene ucid anual 440.000 de păsări doar în SUA) şi asupra habitatelor umane învecinate (paletele eolienelor în mişcare sau bucăţi de gheaţă formate pe ele se pot desprinde şi pot provoca victime sau pagube materiale, iar zgomotele şi vibraţiile au influenţe nocive asupra sănătăţii oamenilor)”, se mai arată în comunicatul CEO, care menţionează ca sursă un articol din Financiarul.ro.
Pe de altă parte, reprezentanţii CE Oltenia arată că Greenpeace susţine că pulberile în suspensie sau praful ridicat de utilaje şi benzi transportoare influenţează negativ atât sănătatea locuitorilor din zona de extracţie, dar şi din împrejurimi, pe o rază de zeci de kilometri.
”În paralel, putem aduce în discuţie efectele negative asupra sănătăţii riveranilor, care se situează la o distanţă de 5-10 km de parcurile eoliene, prin binecunoscutul «sindrom al turbinelor eoliene» (migrene constante, zgomote în urechi, insomnii, afecţiuni cardiace – simptome raportate frecvent de către persoanele care locuiesc în apropierea turbinelor eoliene). Dr. Nina Pierpont din New York spune că sindromul turbinelor este foarte real şi că acesta este «micul secret murdar» al industriei de energie verde. Mulţi localnici au început procese împotriva autorităţilor, pentru că doresc îndepărtarea turbinelor. De exemplu, în Danemarca, unde eolienele au fost introduse în masă deja de 30 ani, Guvernul a reacţionat la cererea publică, oprind instalarea noilor eoliene terestre, mai ales din cauza riscurilor pentru sănătate”, mai arată reprezentanţii CEO, menţionând ca surse Financiarul.ro, saccsiv.wordpress.com şim.ziarulevenimentul.ro.
De asemenea, reprezentanţii Greenpeace „sunt de părere că activitatea minieră distruge permanent pădurea – presupune scoaterea definitivă din circuitul silvic”. ”Nu pot fi considerate scoateri definitive din circuitul silvic atât timp cât CE Oltenia derulează permanent activităţi de reconstrucţie ecologică, prin redarea în circuitul silvic sau agricol a terenurilor libere de sarcini tehnologice. CE Oltenia a redat în circuitul silvic şi agricol 575 ha, prin lucrări de amenajare, modelare şi refertilizare a solului şi prin plantaţii de grâu, salcâm sau Miscanthus. În schimb, pentru fiecare generator instalat într-o zonă împădurită trebuie defrişaţi între 16.000 şi 24.000 de metri pătraţi de pădure (conform wind-power-problems.org).
Regenerabile poluante
Inclusiv panourile solare poluează atmosfera, încă înainte de utilizarea lor propriu-zisă, pentru că, în procesul lor de producere, se emană cantităţi uriaşe de CO2, iar, din momentul în care sunt montate şi sunt în stare de funcţionare, un metru pătrat de panouri solare eliberează în atmosferă până la 314 kg CO2/an.
Producerea panourilor solare înseamnă consumarea unei cantităţi foare mari de silicon, iar, pentru curăţarea reactoarelor din producţia siliconului, este folosit un gaz numit hexafluoridă de sulfură, considerat cel mai periculos gaz cu efect de seră (1 tona de hexafluoridă de sulfură are un efect de seră echivalent cu 25.000 de tone de dioxid de carbon), conform Green Report.ro.
De menţionat, energiile regenerabile au nevoie de petrol, gaze şi cărbune. Cele mai multe sisteme alternative de energie – panouri solare, centrale eoliene, motoare cu hidrogen, fabrici de biodiesel, centrale nucleare etc. depind de tehnologii sofisticate, consumatoare de combustibili fosili. Pentru producerea unei tone de cupru (necesar, de exemplu, pentru panourile solare) se consumă echivalentul a 17,8 barili de petrol.
”Spre deosebire de toţi ceilalţi producători de energie (atât din surse regenerabile, cât şi pe bază de cărbune, care nu au au realizat niciun fel de investiţii pentru reducerea poluării şi nici nu deţin autorizaţiile de mediu necesare funcţionării), CE Oltenia a investit sute de milioane de euro în instalaţii care încadrează impactul asupra mediului în limitele impuse de legislaţia actuală şi pentru redări în circuitul silvic şi agricol a suprafeţelor afectate de exploatările miniere”, se mai arată în comunicatul producătorului de energie.
CE Oltenia menţionează că a invitat reprezentanţii Greenpeace şi Bankwatch la o şedinţă de prezentare a tuturor autorizaţiilor de mediu şi a eforturilor depuse pentru implementarea proiectelor de mediu, dar, în urma discuţiilor purtate, aceştia şi-au exprimat dezinteresul total faţă de realizările companiei, cu convingerea că energia pe bază de cărbune nu trebuie să mai existe, fără a avea o argumentaţie în acest sens.
