Uniunea Europeană pune la cale modificarea a două Regulamente, nr. 1308/2013 şi nr. 1306/2013, prin care se stabilesc schemele de ajutoare pentru aprovizionarea instituţiilor de învăţământ cu produse agricole. Până acum, chiar şi în România, se aplică programe de încurajare a consumului de fructe şi lapte în şcoli. Mai nou, UE se gândeşte ca programul să se extindă, astfel încât să cuprindă şi bananele, plus alte programe asemănătoare, dar care sunt promovate la nivelul statelor membre, precum este “cornul” la noi.
Regulamentul nr. 1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului prevede un cadru juridic şi financiar care reglementează distribuirea anumitor produse agricole către copii în şcoli prin intermediul programului de distribuire a laptelui în şcoli şi al programului de încurajare a consumului de fructe în şcoli. “Programele actuale funcţionează în cadre financiare şi juridice diferite şi prezintă o serie de diferenţe importante în privinţa modului lor de concepere şi funcţionare”, se arată în propunerea de regulament.
“Ambele programe pentru şcoli au fost înfiinţate pentru a promova consumul de fructe şi legume şi de produse lactate, sectoare importante pentru agricultura europeană, fiecare reprezentând aproximativ 15% din valoarea producţiei agricole a Uniunii Europene (UE). Pe lângă importanţa lor economică, acestea sunt benefice în contextul sănătăţii publice şi sunt adecvate pentru distribuirea către elevi”, precizează documentul.
Potrivit acestuia, motivele care au dus la crearea celor două programe pentru şcoli sunt încă valabile în contextul actual, caracterizat de un consum în scădere de fructe şi legume şi de produse lactate. “În ciuda diferitor eforturi de promovare din sectorul sănătăţii şi din cel agricol depuse atât la nivel naţional, cât şi la nivelul UE, având ca scop creşterea consumului, tendinţele de scădere nu au fost inversate, în special pentru fructele şi legumele proaspete şi pentru laptele de consum. Această situaţie este amplificată, printre altele, de tendinţele moderne de consum orientate către alimente cu grad ridicat de prelucrare, care sunt adesea bogate în sare şi grăsime şi au un adaos ridicat de zahăr, tendinţe care se vor accentua la categoriile de vârstă mai tinere”, se mai arată în propunere.
„În ciuda integrării pozitive a programelor actuale în şcoli şi a recunoaşterii importanţei lor, concluziile trase din diferite rapoarte şi evaluări externe pun în evidenţă anumite deficienţe existente în conceperea acestora şi anumite ineficienţe ale funcţionării lor”, precizează textul propunerii.
Obiective
În aceste condiţii, se preconizează ca prin propunerile de modificare a regulamentelor să se “reorienteze structura actuală către realizarea obiectivelor pe termen lung, în vederea consolidării dimensiunilor educative ale ambelor programe”. Pe de altă parte, se urmăreşte şi unificarea şi consolidarea actualelor cadre juridice şi financiare, care, în prezent, sunt separate. “În cele din urmă, dar nu în ultimul rând, este nevoie să crească eficienţa cheltuielilor dedicate promovării consumului de produse agricole în şcoli, respectiv ca potenţialul financiar al schemelor să fie mai bine direcţionat pentru a optimiza impactul acestora, iar eficienţa din punctul de vedere al costurilor de distribuire să fie sporită”, precizează documentul.
“Pentru a se asigura utilizarea eficientă şi direcţionată a fondurilor Uniunii, ar trebui să se delege Comisiei competenţa de a adopta anumite acte privind măsurile de fixare a repartizărilor indicative ale ajutorului acordat de Uniune fiecărui stat membru şi metodele de realocare a ajutorului între statele membre pe baza cererilor de ajutoare primite”, completează documentul.
Propuneri
Iniţiatorii propun reorientarea distribuirii de produse în şcoli astfel încât să se concentreze pe două produse principale: numai fructe şi legume proaspete, inclusiv banane, şi lapte de consum, al cărui conţinut de grăsime urmează a fi stabilit de autorităţile naţionale din sectorul sănătăţii. Această orientare ar fi benefică din mai multe motive, în special deoarece distribuirea s-ar încadra într-un buget fix, ar reduce sarcina organizaţională pentru şcoli şi ar corespunde necesităţii de a inversa tendinţa de scădere a consumui de astfel de produse. În plus, statele membre au posibilitatea de include o mai mare varietate de produse agricole.
Se ia în calcul şi alocarea de “pachete financiare” fiecărui stat membru în parte, acestea fiind separate pentru fructe şi legume (inclusiv banane) şi lapte. În bugetul PAC 2014-2020, pachetul financiar pentru fructe şi legume este de 120 milioane de euro, iar cel pentru lapte de 80 milioane de euro. Pe de altă parte, se preconizează introducerea unui anumit grad de flexibilitate prin care statele membre ar putea transfera sume limitate din alocările lor financiare între pachetele financiare, pe baza nevoilor proprii.
O altă măsură vizată de propunerea de modificare se referă la modul în care CE va contribui la realizarea acestui program. În prezent, contribuţia UE este procentuală, urmând ca aceasta să se transforme într-o contribuţie cu prag maxim. Se consideră că, în acest fel, se vor atenua disparităţile “enorme” dintre preţurile produselor distribuite şi ar implica o simplificare în materie de gestionare.
Uniunea Europeană pune la cale modificarea a două Regulamente, nr. 1308/2013 şi nr. 1306/2013, prin care se stabilesc schemele de ajutoare pentru aprovizionarea instituţiilor de învăţământ cu produse agricole. Până acum, chiar şi în România, se aplică programe de încurajare a consumului de fructe şi lapte în şcoli. Mai nou, UE se gândeşte ca programul să se extindă, astfel încât să cuprindă şi bananele, plus alte programe asemănătoare, dar care sunt promovate la nivelul statelor membre, precum este “cornul” la noi.
Regulamentul nr. 1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului prevede un cadru juridic şi financiar care reglementează distribuirea anumitor produse agricole către copii în şcoli prin intermediul programului de distribuire a laptelui în şcoli şi al programului de încurajare a consumului de fructe în şcoli. “Programele actuale funcţionează în cadre financiare şi juridice diferite şi prezintă o serie de diferenţe importante în privinţa modului lor de concepere şi funcţionare”, se arată în propunerea de regulament.
“Ambele programe pentru şcoli au fost înfiinţate pentru a promova consumul de fructe şi legume şi de produse lactate, sectoare importante pentru agricultura europeană, fiecare reprezentând aproximativ 15% din valoarea producţiei agricole a Uniunii Europene (UE). Pe lângă importanţa lor economică, acestea sunt benefice în contextul sănătăţii publice şi sunt adecvate pentru distribuirea către elevi”, precizează documentul.
Potrivit acestuia, motivele care au dus la crearea celor două programe pentru şcoli sunt încă valabile în contextul actual, caracterizat de un consum în scădere de fructe şi legume şi de produse lactate. “În ciuda diferitor eforturi de promovare din sectorul sănătăţii şi din cel agricol depuse atât la nivel naţional, cât şi la nivelul UE, având ca scop creşterea consumului, tendinţele de scădere nu au fost inversate, în special pentru fructele şi legumele proaspete şi pentru laptele de consum. Această situaţie este amplificată, printre altele, de tendinţele moderne de consum orientate către alimente cu grad ridicat de prelucrare, care sunt adesea bogate în sare şi grăsime şi au un adaos ridicat de zahăr, tendinţe care se vor accentua la categoriile de vârstă mai tinere”, se mai arată în propunere.
„În ciuda integrării pozitive a programelor actuale în şcoli şi a recunoaşterii importanţei lor, concluziile trase din diferite rapoarte şi evaluări externe pun în evidenţă anumite deficienţe existente în conceperea acestora şi anumite ineficienţe ale funcţionării lor”, precizează textul propunerii.
Obiective
În aceste condiţii, se preconizează ca prin propunerile de modificare a regulamentelor să se “reorienteze structura actuală către realizarea obiectivelor pe termen lung, în vederea consolidării dimensiunilor educative ale ambelor programe”. Pe de altă parte, se urmăreşte şi unificarea şi consolidarea actualelor cadre juridice şi financiare, care, în prezent, sunt separate. “În cele din urmă, dar nu în ultimul rând, este nevoie să crească eficienţa cheltuielilor dedicate promovării consumului de produse agricole în şcoli, respectiv ca potenţialul financiar al schemelor să fie mai bine direcţionat pentru a optimiza impactul acestora, iar eficienţa din punctul de vedere al costurilor de distribuire să fie sporită”, precizează documentul.
“Pentru a se asigura utilizarea eficientă şi direcţionată a fondurilor Uniunii, ar trebui să se delege Comisiei competenţa de a adopta anumite acte privind măsurile de fixare a repartizărilor indicative ale ajutorului acordat de Uniune fiecărui stat membru şi metodele de realocare a ajutorului între statele membre pe baza cererilor de ajutoare primite”, completează documentul.
Propuneri
Iniţiatorii propun reorientarea distribuirii de produse în şcoli astfel încât să se concentreze pe două produse principale: numai fructe şi legume proaspete, inclusiv banane, şi lapte de consum, al cărui conţinut de grăsime urmează a fi stabilit de autorităţile naţionale din sectorul sănătăţii. Această orientare ar fi benefică din mai multe motive, în special deoarece distribuirea s-ar încadra într-un buget fix, ar reduce sarcina organizaţională pentru şcoli şi ar corespunde necesităţii de a inversa tendinţa de scădere a consumui de astfel de produse. În plus, statele membre au posibilitatea de include o mai mare varietate de produse agricole.
Se ia în calcul şi alocarea de “pachete financiare” fiecărui stat membru în parte, acestea fiind separate pentru fructe şi legume (inclusiv banane) şi lapte. În bugetul PAC 2014-2020, pachetul financiar pentru fructe şi legume este de 120 milioane de euro, iar cel pentru lapte de 80 milioane de euro. Pe de altă parte, se preconizează introducerea unui anumit grad de flexibilitate prin care statele membre ar putea transfera sume limitate din alocările lor financiare între pachetele financiare, pe baza nevoilor proprii.
O altă măsură vizată de propunerea de modificare se referă la modul în care CE va contribui la realizarea acestui program. În prezent, contribuţia UE este procentuală, urmând ca aceasta să se transforme într-o contribuţie cu prag maxim. Se consideră că, în acest fel, se vor atenua disparităţile “enorme” dintre preţurile produselor distribuite şi ar implica o simplificare în materie de gestionare.
