Carburanții fac “o gaură“ de un miliard de lei pe lună la buget

Reducerea vânzărilor de carburanți, precum și scăderea prețului internațional al țițeiului, ceea ce conduce și la o ieftinire a carburanților pe piața locală, vor afecta și bugetul de stat, care ar putea încasa din accize și TVA o sumă mai mică cu aproximativ un miliard de lei lunar, 3 miliarde în minus pe întreg trimestrul al doilea, potrivit reprezentanților OMV Petrom.

Măsurile de carantinare a economiei și populației vor conduce la o reducere abruptă a cererii de carburanți de 45% în trimestrul al doilea comparativ cu perioada similară a anului trecut, după ce la finalul lunii martie cererea s-a diminuat cu 30%, estimează CEO-ul OMV Petrom, Christina Verchere. “Ne așteptăm la o reducere a cererii de carburanți pe trimestrul al doilea de 45% de la an la an, iar, pentru întreg anul, la una de 20%. În acest sens am redus rata de utilizare a rafinăriei la puțin peste 80%, ceea ce ne permite să prelucrăm aproape numai țiței românesc“, a spus Christina Verchere, într-o videoconferinţă de presă, în care au fost prezentate rezultatele financiare pe trimestrul I 2020 ale grupului.

Astfel, reducerea prețului mondial al petrolului determină o diminuare a prețului carburanților. De remarcat, Petrom a efectuat, marți, o nouă ieftinire la benzină și motorină, de 6 bani/litru, aceasta fiind cea de-a treia de la introducerea plafonării prețurilor prin Ordonanță Militară. La cele mai ieftine stații ale companiei, prețul benzinei a ajuns la 4,22 lei/l, iar cel al motorinei la 4,45 lei/l, în condițiile în care, în luna martie, înainte de pandemie, era cu apriximativ un leu/litru mai scump (de aproape 5,3 lei/litru).

Cum accizele și TVA-ul se aplică la prețul cu care benzina și motorina pleacă din rafinărie, scăderea prețului carburanților determină o diminuare importantă a încasărilor din accize și TVA. La aceasta se adaugă și micșorarea la aproape jumătate a consumului de carburant. În consecință, bugetul statului este “văduvit“ de circa un miliard de lei pe lună doar din cauza carburanților!

De altfel, încasările la buget din vânzarea carburanților vor fi, în continuare, mai mici față de cele de anul trecut, chiar dacă nu la fel de mici precum cele din trimestrul doi. OMV Petrom și-a revizuit estimarea privind prețul mediu al petrolului Brent (de referință pe piața europeană și autohtonă) pentru 2020 de la 60 dolari/baril, la 40 dolari/baril, ca urmare a crizei coronavirusului și prăbușirii cererii ca urmare a carantinării economiei și populației.

Noua estimare este, totuși, extrem de optimistă, fiind dublă față de actuala cotație a țițeiului Brent, de aproximativ 21 dolari/baril. Optimismul companiei reiese și din ajustările de depreciere a imobilizărilor corporale efectuate, de doar 28 milioane de lei. Cu toate acestea, compania nu exclude o depreciere viitoare a imobilizarilor corporale variind intre 1,2 și 1,5 miliarde lei.

Impact negativ de 400 milioane de euro pentru Petrom în acest an

Potrivit directorului financiar al companiei, Alina Popa, deprecierea de 28 milioane de lei rezultă din revizuirea prețului petrolului pe termen scurt la 40 dolari/baril pentru 2020 (scădere de la 60 dolari/baril), respectiv 50 dolari/baril pentru 2021 (scădere de la 70 dolari/baril). Posibila depreciere viitoare de 1,2-1,5 miliarde de lei ar rezulta dintr-o revizuire a prețului petrolului pe termen lung, de la 75 dolari pe baril, cât este în prezent, la 60 dolari pe baril. OMV Petrom, care și-a alcătuit bugetul inițial pentru 2020 pe un preț mediu al barilului de 60 de dolari pentru 2020, a precizat, în luna martie, că o scădere cu un dolar a prețului barilului va avea un impact negativ de 20 de milioane euro asupra rezultatelor companiei.

Astfel, dacă prețul mediu pentru acest an va fi cel estimat în prezent, de 40 de dolari pe baril, impactul total asupra rezultatelor OMV Petrom ar fi de 400 milioane de euro.

Totuși, în prezent, petrolul Brent (de referință pe piața europeană) se tranzacționează cu circa 20 – 22 dolari/baril, în condițiile în care țițeiul WTI (de referință pe piața americană) s-a tranzacționat și la prețuri negative, de aproape – 40 dolari/baril.

Potrivit directorului financiar al Petrom, Alina Popa, costul de lifting al companiei este de aproximativ trei ori mai mare decât costul de producție. “Dacă vă uitați în raportul nostru, vedeți că avem un cost de producție de circa 10-11 dolari/baril. Deci, costul de lifting este de trei ori mare. Ca să fie clar ce este costul de lifting și care este diferența față de costul de producție, sunt trei elemente principale care se adaugă la costurile de producție: taxele (toate redevențele, taxele suplimentare), deprecierea și cheltuielile de explorare. Deci, avem cost de lifting de aproximativ 30 dolari/baril. Monitorizăm continuu prețul petrolului. Desigur, avem foarte multe simulări, săptămânal și chiar zilnic în această perioadă cu volatilitate ridicată. 30 dolari/baril este un scenariu pesimist. Dacă vă uitați la estimările noastre, anticipăm o medie de 40 dolari/baril pentru anul acesta și un preț mai mare anul viitor. Dar, chiar și în acest scenariu pesimist, cu 30 dolari/baril, 95% din producția din România generează un flux de numerar pozitiv. Astfel, avem o expunere teoretică pentru 5% din producție. Nu credem că un preț de 20 dolari/baril se va menține mult timp. Ar putea fi câteva zile, chiar luni, dar nu pe termen lung, motiv pentru care sperăm că impactul nu ar fi mare”, a spus Alina Popa.

În ceea ce privește evoluția anuală a cererii de gaze și electricitate, CEO-ul Petrom, Christina Verchere, a estimat o reducere a cererii anuale de 10-20%, respectiv 5-10%.

Investiții reduse cu o treime

OMV Petrom raportează o scădere cu 43% a profitului net pe primul trimestru. Pe primul trimestru al acestui an, OMV Petrom a raportat pierderi din deținerea stocurilor de 484 milioane lei, generate, în principal, de efectul ajustării valorii nete realizabile a stocurilor și de scăderea cotațiilor țițeiului în timpul trimestrului. Drept urmare, rezultatul din exploatare din upstream (explorare și producție) a fost 157 milioane lei, mai mic cu 81%, în principal “influențat de scăderea prețurilor țițeiului și gazelor naturale, precum și de deprecierea mai mare”.

De altfel, compania precizează că “principalele incertitudini care pot influența rezultatele Grupului rămân cele legate de riscul de preț al mărfurilor tranzacționabile, riscurile operaționale, precum și riscul politic și de reglementare. Răspândirea coronavirusului (COVID-19) la nivel global și măsurile de combatere a efectelor aferente au condus la un declin brusc al cererii pentru produse si servicii. “Prin urmare, există o presiune semnificativă de scădere a prețurilor la țiței și gaze naturale, care a condus la o actualizare a ipotezelor pe termen scurt ale Grupului OMV Petrom cu privire la prețurile țițeiului și gazelor naturale. Ipotezele privind prețul țițeiului Brent sunt de 40 dolari/baril pentru 2020 (scădere de la 60 dolari/baril), respectiv 50 dolari/baril pentru 2021 (scădere de la 70 dolari/baril). Modificarea ipotezelor pe termen scurt a determinat înregistrarea unei ajustări de depreciere a imobilizarilor corporale în valoare de 28 milioane lei. Nu se așteaptă ca modificarea prețurilor țițeiului și gazelor naturale estimate pe termen scurt să aibă un impact imediat asupra portofoliului de active de explorare și evaluare, întrucât niciun activ major nu e planificat să intre în funcțiune în viitorul apropiat”, precizează OMV Petrom.

Compania susține că amploarea și durata efectelor economice ale crizei nu pot fi estimate în mod credibil la acest moment. “Grupul OMV Petrom continuă să analizeze evoluțiile pieței și își propune să evalueze în trimestrele următoare influențele asupra ipotezelor pe termen lung privind prețurile. În plus, o ipoteză privind prețul țițeiului Brent pe termen lung de 60 dolari/baril ar putea conduce la ajustări suplimentare de depreciere a imobilizărilor corporale, variind între 1,2 și 1,5 miliarde lei, fără a lua în considerare măsurile de reducere a costurilor și a investițiilor, precum și orice alte modificări în mediul extins”, susține compania.

Un alt răspuns al companiei la criza Covid-19 este reducerea cheltuielilor de investiții pentru 2020 cu 30% (1,2 miliarde lei), adică investiții de numai 3 miliarde lei. Cheltuielile de investiții de explorare (0,2 miliarde lei) s-au înjumătățit comparativ cu cele din 2019, iar cele totale din upstream s-au redus cu o treime (de la 3 miliarde lei în 2019, la 2 miliarde lei în 2020).

Petrom estimează pentru acest an un declin al producției sale de hidrocarburi de 5% față de 2019. În primele trei luni ale anului, producția totală a Petrom a fost de 150 de milioane de barili echivalent petrol, în creștere cu 1% pentru petrol și în scădere cu 4% pentru gaze.

Cea mai mare criză din ultimii 100 de ani în industria petrolieră

Christina Verchere a declarat că sectorul petrolier se confruntă cu cea mai mare criză din ultimii 100 de ani. De aceea, conducerea OMV Petrom face un nou apel către autorități în ceea ce privește sprijinirea investițiilor mari, ce contribuie la relansarea economică, prin crearea unui cadru legislativ și fiscal corect și stabil.

OMV Petrom vrea să continue proiectul Neptun Deep, însă este nevoie de modificări legislative, care să asigure stabilitate, competitivitate fiscală şi dreptul la o piaţă liberă a gazelor a spus Christina Verchere.

„Legat de Neptun Deep, noi vrem să mergem mai departe şi este o resursă descoperită şi evaluată. Sfera de dezvoltare a fost agreată şi noi, acum, încercăm să înţelegem partea fiscală şi legislativă. Este nevoie de modificări legislative pentru a asigura stabilitate, competitivitate fiscală şi dreptul la o piaţă liberă a gazelor. Am mai vorbit despre aceste lucruri şi înainte şi nu s-au schimbat, dar acum există un sentiment de urgenţă. Şi înainte de Covid s-a schimbat contextul, dar acum se schimbă şi mai mult, pentru că există aspecte cheie legate de competitivitatea pe piaţa gazelor în Europa şi posibilitatea de a atrage bani şi investiţii într-un context global dificil. Asta înseamnă că trebuie să ne mişcăm repede. Timpul nu este de partea noastră. Încurajez autorităţile române să facă progrese în acest sens”, a spus Christina Verchere.

“Aceasta este natura sectorului nostru: avem investiţii foarte mari, care contribuie la relansarea economică. Există trei domenii: trebuie să revenim la piaţa liberalizată de gaze, care este planificată pentru această vară. Am fost în dialog şi am susţinut acest program, astfel încât să îmbunătăţim lichiditatea pieţei de gaze. În acelaşi timp, vrem să avem un mecanism pentru a-i susţine pe consumatorii vulnerabili. În al doilea rând, vorbim despre taxarea suplimentară. Pe baza studiilor am arătat că sistemul fiscal din România nu este competitiv în ceea ce priveşte investiţiile în sectorul gazelor. România are un nivel de trei ori mai mare în ‘onshore’ şi de cinci ori mai mare în ‘offshore’ faţă de restul Europei, iar situaţia trebuie să se îmbunătăţească. Aceasta a fost mereu o provocare în industria de petrol şi gaze. Şi Legea offshore. Avem o oportunitate imensă cu Neptun Deep şi Marea Neagră. Este vorba despre investiţii private, nu despre bani de la sectorul public şi, de aceea, autorităţile române trebuie să pună pe agenda de lucru acest subiect pentru a merge mai departe”, a mai spus CEO-ul OMV Petrom.

“Să revenim la piață liberalizată de gaze, să avem un mecanism de susținere a consumatorilor vulnerabili, este absolut necesară eliminarea taxării suplimentare și modificarea legii offshore. Autoritățile să pună pe agenda de lucru aceste teme, să putem merge mai departe. Există un sentiment de urgență. Pandemia de COVID-19 schimbă contextul și mai mult. Trebuie să ne mișcăm repede, timpul este limitat și nu este de partea noastră. În câteva luni, lucrurile s-au schimbat dramatic în întreaga lume. Marea Neagă este o oportunitate imensă pentru OMV Petrom și România. Suntem gata să demarăm proiectele, trebuie să o facem. Nu-mi place să spun dacă, ci mai degraba când”, a mai spus Christina Verchere.

De altfel, și în raportul companiei cu rezultatele finaciare pe primul trimestru se arată că decizia finală de investiţie depinde de o serie de factori, inclusiv de un mediu fiscal stabil şi competitiv şi de dreptul de a comercializa liber gazele naturale. “În privința riscului de reglementare, societatea se află în dialog cu autorităţile române pe subiecte relevante pentru industrie. În ultimii ani am observat o serie de iniţiative fiscale şi de reglementare puse în discuţie şi/sau implementate. Acest lucru sporeşte volatilitatea legislativă şi influenţează întreg mediul de afaceri”, arată compania.

Decizia finală pentru Marea Neagră, în 2021

Decizia finală de investiţie în proiectul Neptun din Marea Neagră este aproape sigur că nu va fi luată în acest an, ci abia în 2021, deoarece foarte multe depind de existenţa unei legislaţii offshore adecvate în România, a declarat directorul general al grupului austriac OMV, Rainer Seele, într-o teleconferinţă cu analiştii, informează agenţia APA, transmite Agerpres.

În plus, grupul american ExxonMobil şi-a anunţat decizia de a-şi vinde participaţia de 50% pe care o deţine la proiectul Neptun, iar Rainer Seele spune că trebuie să aştepte să vadă care este rezultatul acestui proces de vânzare.

„Dacă totul se întâmplă la timp, atunci vom putea lua decizia finală de investiţie anul următor”, a spus Seele.

ExxonMobil şi OMV Petrom explorează zăcământul de mare adâncime Neptun din Marea Neagră, estimat la 42 – 84 de miliarde de metri cubi de gaze. Cele două companii au participaţii egale în proiect, iar decizia finală de investiţii pentru extracţia resurselor nu a fost încă luată.

OMV, cea mai mare companie industrială listată din Austria, deţine 51,01% din acţiunile OMV Petrom, statul român, prin Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de afaceri deţine 20,64%, Fondul Proprietatea – 18,99%, iar 9,36% se tranzacţionează liber la Bursa de Valori Bucureşti.