Agenţia Europeană de Mediu (AEM) anunţă că starea mediului în Uniunea Europeană s-a îmbunătăţit, se arată într-un comunicat de presă al AEM. Politicile de mediu ale Uniunii au redus poluarea şi au îmbunătăţit în mod semnificativ calitatea aerului şi a apei din Europa, însă degradarea ecosistemelor continuă şi ameninţă producţia economică, reiese din raportul “Mediul european – starea şi perspectiva 2015” (SOER 2015), realizat de Agenţie. România se încadrează în parmetrii valabili pentru UE. Cu o excepţie – biodiversitatea, unde ţara noastră stă mult mai bine decât restul UE.
Din raport reiese că cea mai mare problemă o reprezintă biodiversitatea, care este în continuare în declin. În acest sens, se precizează că 60% dintre speciile evaluate şi 77% dintre habitatele evaluate au înregistrat o stare de conservare nefavorabilă.
“Calitatea apei dulci s-a îmbunătăţit în ultimii ani; cu toate acestea, aproximativ jumătate din masele de apă dulce din Europa probabil că nu vor ajunge la o ‘stare ecologică bună’ în 2015. Biodiversitatea marină şi de coastă constituie un motiv deosebit de îngrijorare, fiind supusă unor presiuni precum degradarea sedimentului marin, poluarea, speciile alogene invazive şi acidificarea. Pescuitul excesiv a scăzut în Oceanul Atlantic şi în Marea Baltică, dar în Marea Mediterană tabloul este mai trist, 91% dintre stocurile evaluate fiind exploatate excesiv în 2014. Mai puţin de 6% din suprafaţa cultivată a Europei a fost folosită pentru agricultura ecologică în 2012, existând diferenţe mari între ţări”, se arată în raportul AEM.
Industria nu este răul cel mai mare
În ceea ce priveşte utilizarea eficientă a resurselor, datele relevă că, la nivel intern consumul se situa la 16,7 tone/cap de locuitor, în 2007, iar în 2012 scăzuse până la 13,7 tone, în parte din cauza prăbuşirii industriei construcţiilor în unele ţări.
La capitolul gestionării deşeurilor, situaţia prezentată de către AEM arată o îmbunătăţire în ultimii ani, scăzând atât cantitatea de deşeuri generate, cât şi cea trimisă la groapa de gunoi. De asemenea, ratele de reciclare au crescut în 21 de ţări, între anii 2004 şi 2012, iar ratele de depozitare a deşeurilor au scăzut în 27 dintre cele 31 de ţări. În plus, ţările din SEE au atins o rată medie de reciclare de 29% în 2012, comparativ cu 22%, în 2004.
“Emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut cu 19% faţă de 1990, în ciuda creşterii cu 45% a producţiei economice. Utilizarea combustibililor fosili a scăzut, ca şi emisiile unor poluanţi proveniţi din transport şi industrie. Criza financiară din 2008 şi dificultăţile economice ulterioare au contribuit şi ele la reducerea unor presiuni asupra mediului. Rămâne de văzut dacă vor fi menţinute aceste îmbunătăţiri. Politicile recent agreate nu sunt suficiente pentru ca Europa să îşi atingă obiectivele de mediu pe termen lung, cum ar fi reducerea cu 80-95% a emisiilor de gaze cu efect de seră. Sectorul industriei ecologice a crescut cu peste 50% din 2000 până în 2011 şi este unul dintre puţinele sectoare care au înflorit în ceea ce priveşte veniturile şi locurile de muncă, de la criza financiară din 2008”, a conform evaluării de specialitate.
România stă bine
Cât priveşte calitatea mediului în România, aceasta este pe trend ascendent, dar datele avute la dispoziţie de către AEM sunt aferente anului 2012.
Potrivit documentului, între 2005 şi 2011, emisiile de gaze cu efect de seră (dioxid de carbon, monoxid de carbon şi amoniac) şi precursorii lor au scăzut. În plus, emisiile de dioxid de sulf au scăzut cu 48,8% între 2005 şi 2011.
Raportul 2012 a arătat că resursele de apă sunt inegal distribuite în ţară, motiv pentru care întregul său teritoriu a fost declarat drept zonă sensibilă. Rezultatul acestei declaraţii este că orice oraş cu peste 10.000 de locuitori trebuie să dispună de staţii de epurare capabile să elimine nutrienţii, precum azotul şi fosforul.
Despre schimbările climatice, raportul precizează că România urmează trendul mondial. Astfel, între 1988 şi 2010, temperaturile medii anuale au crescut cu 0,5° C, o valoare care este foarte aproape de media globală de 0,6° C.
Calitatea solului este determinată de îngrăşăminte, pesticide, şi activităţi industriale (minerit, metalurgie, energie etc.). “Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, România nu este nici măcar aproape de poziţia de a fi “saturată” cu produse de uz fitosanitar (cum ar fi pesticidele şi îngrăşămintele). Consumul mediu pe hectar arabil a scăzut între 1999 şi 2012 de la 1,18 kg de substanţă activă/ha la 0,70 kg de substanţă activă/ha”, precizează raportul.
Cel mai bine, România stă la biodiversitate, care “este una dintre cele mai remarcabile din Europa”. Raportul pune accent pe Delta Dunării, care are o importanţă deosebită pentru biodiversitate (n.r. – peste 300 de specii de păsări şi 45 de specii de peşte de apă dulce). “În cazul în care nu sunt gestionate în mod corespunzător, această biodiversitate ar putea fi afectată de agricultura intensivă, vânătoare şi construcţii”, precizează documentul.
Raportul a luat în discuţie şi mediul marin şi zona costieră, ce reprezintă 7,65% din graniţa naţională. “În 2012, principalele presiuni antropice identificate de-a lungul coastei româneşti au provenit din turism, construirea de case de vacanţă, extinderea şi modernizarea porturilor turistice existente, porturi şi navigare, pescuit, agricultură şi industrie petrochimică. Ca urmare a acestor presiuni, coasta România se confruntă acum cu probleme semnificative, inclusiv distrugerea habitatului, eroziunea costieră, poluarea apei, epuizarea resurselor naturale şi exploatarea resurselor naturale pe scară largă”, se mai arată în document.
