Calitatea aerului este analizată prin prisma a 13 poluanți atmosferici, în funcție de care sunt stabilite măsurile necesare pentru îmbunătățirea acestor parametrii. Legislația actuală ar trebui modificată și completată cu alte politici publice, acesta fiind scopul proiectului „Priorități publice de control a poluării atmosferice”, promovat de ECOIMPACT – Asociația Română a Evaluatorilor și Auditorilor de Mediu. Asociația a considerat necesare aceste noi politici alternative pentru că legislația actuală nu acoperă anumite domenii de activitate cu impact semnificativ asupra comunităților locale, precum șantierele de construcții.
Domeniul calității aerului face obiectul unei legislații specifice, dezvoltate atât la nivel național, cât și comunitar. De bază sunt Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa și Directiva 2004/107/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 decembrie 2004 privind arsen, cadmiu, mercur, nichel, hidrocarburi aromatice policiclice în aerul înconjurător, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 23/2005. Acestea au fost transpuse în legislația internă prin Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător.
Potrivit Legii nr. 104/2011, în evaluarea calității aerului sunt luați în considerare 13 poluanți atmosferici: dioxid de sulf (SO2), dioxid de azot (NO2), oxizi de azot (NOX), particule în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumb (Pb), benzen (C6H6), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), arsen (As), cadmiu (Cd), nichel (Ni), hidrocarburi aromatice policiclice/benzo(a)piren (BaP) și mercur (Hg).
Legislația națională este completată de o serie de acte normatie secundare, ce detaliază organizarea, responsabilitățile și sancțiunile în domeniul calității aerului. La baza activității de creștere a calității aerului stă monitorizarea, care funizează informațiile necesare pentru luarea măsurilor necesare, stabilite prin planuri de calitate a aerului și planuri integrate de calitate a aerului.
„Pentru întocmirea acestor documente este nevoie de un studiu de calitate a aerului. Potrivit legii, acesta trebuie să cuprindă: identificarea surselor, evaluarea prin modelarea dispersiei atmosferice a aportului fiecărei surse, realizarea de scenarii de reducere a emisiilor asociate diferitelor categorii de surse de emisie cu identificarea efectelor asupra calităţii aerului, propunerea unor măsuri cuantificabile pentru îmbunătăţirea calităţii aerului; evidenţierea costurilor necesare implementării fiecărei măsuri propuse. Pentru fiecare măsură identificată se va preciza denumirea, descrierea, calendarul de implementare, scara spaţială, costurile estimate pentru punerea în aplicare şi sursele potenţiale de finanţare, indicatorul/indicatorii pentru monitorizarea progreselor”, a declarat Sulfina Barbu, expert în cadrul proiectului și fost ministru al Mediului.
ECOIMPACT – Asociația Română a Evaluatorilor și Auditorilor de Mediu împreună cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României” din Timișoara derulează proiectul cu titlul „Priorități publice de control a poluării atmosferice”. Scopul proiectului este de a dezvolta politici publice alternative în domeniul protecției mediului corelate cu cerintele europene pentru sectorul emisiilor atmosferice antropice și al calității aerului în România și dosarul de mediu al țării noastre. Valoarea proiectului este de 999.851 lei, din care contribuție din fonduri comunitare 979.853,98 lei.
