Administrația Fondului pentru Mediu se bazează, în acest an, pe un buget record, de aproape 8 miliarde de lei, de peste 2,5 ori mai mare ca cel de anul trecut. Principalul „finanțator” al bugetului AFM o reprezintă sumele obținute de România din vânzarea certificatelor de emisie. Politica AFM se îndreaptă către finanțarea proiectelor cu impact la cetățean, mai ales că se apropie anul 2024, cu patru rânduri de alegeri.
Proiectul de buget al Administrației Fondului pentru Mediu și al Fondului pentru Mediu, avansat de Ministrul Mediului, prevede o sumă colosală de cheltuit în 2023 – 7,884 miliarde de lei, comparativ cu cele 3,138 miliarde de lei cheltuite în 2022. Numai din vânzarea certificatelor de emisie, AFM va dispune de 6,593 miliarde de lei. Până la suma preconizată, de 7,884 miliarde de lei, bugetul AFM este completat de subvențiile de la stat și chiar de dobânzile bancare pentru banii din conturi, plus taxele pe care Administrația pe încasează, potrivit legislației în domeniu.
Valoarea taxelor preconizate a fi încasate de AFM creează imaginea mediului în România. Din contribuţia de 2% din veniturile realizate din vânzarea lemnului, mai puțin cel de foc și a pomilor de Crăciun, Administrația se bazează pe 66 milioane de lei, față de 77 milioane încasate în 2022. Semn că va scădea volumul de lemn recoltat, prognozată de industria de profil din cauza legislației promovate de Ministerul Mediului.
„Explozia” încasărilor se pare că va veni din contribuţia de 50 lei/tonă, datorată de primării, în cazul neîndeplinirii obiectivului anual de reducere a cantităţilor de deşeuri eliminate prin depozitare la groapa de gunoi. Se așteaptă ca aceste taxe să totalizeze aproape 138 milioane de lei, comparativ cu 2022, când fondul a încasat 55,5 milioane de lei. Din cauza colectării selective deficitare a deșeurilor, nu se îndeplinesc aceste ținte de reducere a cantității de deșeuri duse la groapă. Primăriile sunt responsabile pentru înființarea acestor sisteme de colectare separată, dar se feresc, ca să nu „deranjeze” cetățenii, adică votanții.
Iar din penalizatea de 100 de euro pentru fiecare certificat CO2 nerestituit de către firmele care nu și-au îndeplinit această obligație, AFM nu se așteaptă să încaseze niciun leu. Instalațiile mari de ardere, precum termocentralele, sunt obligate să dețină certificate de emisie potrivit cu poluarea produsă. În România, cele mai multe certificate CO2 nerestituite (n.r. – certificatele lipsă aferente poluării) sunt la Complexul Energetic Hunedoara, care, din această cauză, a intrat în insolvență. De regulă, termocentralele sunt cele care au probleme cu lipsa certificatelor CO2.
Salarii și salariați
În acest context de „avalanșă” de bani, și bugetul funcționării Administrației crește, de ajunge mai mare de peste două ori față de anul trecut; de la 193 milioane de lei anul trecut, la 426 milioane de lei în 2023. Pentru mai toate capitolele bugetare se dublează sumele alocate, comparativ cu anul trecut.
Chiar și bugetul pentru salarii urmează trendul.Crește de la 26 milioane de lei în 2022, la 57,5 milioane de lei. Cel mai probabil, salariile nu se vor dubla, dar AFM intenționează să mai angajeze personal. Prin OUG nr. 125/2022 s-au adus modificări și completări la legislația referitoare la Fondul pentru Mediu, motiv pentru care s-a considerat că este necesar să crescă și numărul de personal, de la 256 în prezent, la 350. Socoteala este fără demnitari, și numărul lor majorându-se cu un post de vicepreședinte. De remarcat, angajații AFM vor avea parte de vouchere de vacanță, dar și de tichete de creșă și grădiniță.
Programe penru cetățeni
Potrivit proiectului de HG privind bugetul de venituri și cheltuieli a AFM pe 2023, programele și proiectele derulate prin Fondul pentru Mediu au două surse de finanțare: din vânzarea certificatelor de emisie și din „surse proprii”, precum taxe, contribuții sau alocări bugetare. Din această ultimă categorie, 855,455 milioane de lei vor ajunge în proiecte și programe. Din vânzarea de certificate CO2, pentru proiecte și programe sunt alocate 6,269 miliarde de lei, la care se adaugă 13,346 miliarde de lei credite de angajament, adică bani aferenți programelor pentru anii următori.
Proiectul de buget prevede alocări substanțiale sectorului public. Sunt bani destinați achiziției de autobuze și troleibuze electice și pe GNC, bani pentru stații de încărcare mașini electrice, reabilitarea sistemelor centralizate de încălzire și a clădirilor publice, pentru iluminatul stradal, pentru microbuze școlare, dar electrice și hibride, și pentru piste pentru biciclete. Cele mai mari finanțări vor fi direcționate către susținererea reabilității clădirilor publice și pentru iluminatul public, câte 500 milioane de lei numai în acest an.
Pentru programele destinate populației, alocările sunt destul de nuanțate. Astfel, pentru înstalarea de panouri fotovoltaice la casele izolate, se alocă, în 2023, doar 3 milioane de lei, adică pentru 150 de gospodării. Subvenționarea „rablelor” este bine reprezentată în bugetul AFM din acest an. Ministerul Mediului introduce programul „Rabla local”, pentru care AFM dă 240 milioane de lei. Continuă programele „Rabla” și „Rabla Plus”, cu un buget de 800 milioane de lei numai în acest an.
Programul privind creșterea eficienței energetice în clădiri unifamiliale continuă timid, cu un buget pe doar 50 milioane de lei, cel mai probabil ca să se termine ce s-a început, mai ales că anul trecut s-au decontat doar 2 milioane de lei.
Programul „Casa verde fotovoltaice” are un buget generos, la prima vedere, de 2,5 miliarde de lei credite bugetare, dar, cel mai probabil, banii sunt pentru programul început acum mai bine de un an. La sfârșitul lui 2022, AFM anunța triumfal că a terminat analiza dosarelor depuse. Până la decontare, mai durează.
Bugetul 2023 al AFM are alocări serioase pentru două programe ce se aplică direct cetățenilor. „Rabla pentru electrocasnice” are o finanțare de 70 milioane de lei. În schimb, vine puternic din urmă Programul cu becuri led, unde alocarea este de 400 milioane de lei. Semn că se apropie campaniile electorale.
Pentru împăduriri, în acest an nu se alocă niciun ban. Era de așteptat, având în vedere fondurile destinate prin PNRR.
