Comisia Europeană a propus miercuri Consiliului să deschidă o procedură de deficit excesiv în cazul României şi a adoptat o recomandare potrivit căreia ţara trebuie să încheie această situaţie cel târziu în 2022, se arată într-un comunicat de presă al Executivului comunitar. Propunerea Comisiei Europene este în linie cu strategia fiscal-bugetară prin care România se angajează să reducă gradual deficitul bugetar, de la 3,8% din PIB în 2019, la 3,4% în 2021, a răspuns ministrul interimar al Finanţelor Publice, Florin Cîţu.
Recomandarea Bruxellesului stipulează că România trebuie să realizeze un parcurs de ajustare credibil şi sustenabil, cu scopul de a încheia cel mai târziu până în 2022 deficitul excesiv.
Decizia de miercuri vine în urma adoptării raportului Comisiei în care se arată că România nu a reuşit să îndeplinească criteriul deficitului din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi prin urmare deschiderea unei proceduri de deficit excesiv este îndreptăţită (n.r. – maxim 3% din PIB).
Comitetul Economic şi Financiar a împărtăşit această evaluare în Opinia sa din 24 februarie 2020. Următorul pas îl reprezintă o decizie a Consiliului privind existenţa unui deficit excesiv în România şi adoptarea recomandării privind cerinţele de ajustare şi termenul limită pentru încheierea situaţiei de deficit excesiv.
Într-un raport adoptat luna trecută de către Executivul comunitar se arată că strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2020-2022, adoptată de Guvern în data de 10 decembrie 2019 şi trimisă Parlamentului, prevede o ţintă de deficit de 3,8% din PIB în 2019, o cifră care, potrivit Comisiei Europene, constituie o dovadă “prima facie” a existenţei unui deficit excesiv în România, potrivit Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene.
Din raport rezultă că România nu respectă criteriul deficitului definit în tratat şi că deschiderea unei proceduri de deficit excesiv este, prin urmare, justificată.
„Deficitul preconizat pentru 2019 este peste şi nu apropiat de valoarea de referinţă de 3% din PIB prevăzută în Tratat. Depăşirea nu este considerată a fi nici excepţională şi nici temporară”, se arată în raportul din februarie al Executivului comunitar.
Conform prognozelor de iarnă ale Comisiei, deficitul guvernamental al României a ajuns la 4% din PIB în 2019, urmând a urca la 4,9% în 2020 şi 6,9% în 2021. Majorarea deficitului este în principal rezultatul majorării pensiilor adoptată în vara lui 2019, în special o creştere de 40% a pensiilor programată pentru luna septembrie 2020 şi o nouă recalculare a pensiilor programată pentru luna septembrie 2021. În plus, între luna decembrie 2019 şi ianuarie 2020, autorităţile au adoptat noi reduceri de taxe şi au dublat alocaţiile pentru copii.
Referindu-se la noua lege a pensiilor, raportul Comisiei Europene subliniază că, din cauza calendarului de implementare, această lege va creşte în mod semnificativ cheltuielile publice cu pensiile într-o perioadă scurtă de timp. Legea pensiilor „este principalul factor al preconizatei creşteri rapide a deficitului guvernamental şi al riscurilor la adresa sustenabilităţii fiscale”, se arată în raportul Executivului comunitar.
Pregătiți să reducem deficitul
Propunerea Comisiei Europene este în linie cu strategia fiscal-bugetară în care România se angajează să reducă gradual deficitul bugetar, de la 3,8% din PIB în 2019, la 3,4% din PIB în 2021, a declarat Florin Cîţu.
Propunerea de recomandare a Consiliului Uniunii Europene urmează să fie discutată şi adoptată în reuniunea Consiliului Afaceri Economice şi Financiare (ECOFIN) din 17 martie. Conform documentului, Consiliul UE recomandă României să întreprindă măsuri pentru ieşirea din procedura de deficit excesiv până în 2022, traiectoria de ajustare fiind de 3,6% pentru 2020, 3,4% pentru 2021 şi 2,8% pentru 2022.
„Propunerea Comisiei Europene este în linie cu strategia fiscal-bugetară a României în care ne angajăm să avem o scădere graduală a deficitului bugetar, de la 3,8% din PIB în 2019, la 3,4 % din PIB în 2021. În discuţiile cu reprezentanţii Comisiei Europene am subliniat angajamentul ferm al Guvernului României pentru o politică fiscală responsabilă şi sustenabilă, dar şi faptul că reducerea deficitului ar trebui să se facă într-o manieră care să nu pună în pericol creşterea economică”, a precizat Florin Cîţu, într-un comunicat al Ministerului Finanţelor Publice (MFP).
Potrivit MFP, Comisia Europeană propune o corecţie a deficitului bugetar înregistrat de România în acord cu strategia fiscal-bugetară adoptată de Ministerul Finanţelor Publice, respectiv încadrarea sub ţinta de 3% la finalul anului 2022.
Strategia fiscal bugetară a României, publicată la mijlocul lunii decembrie 2019, menţionează că planificarea bugetară pe anul 2020 şi estimările pe perioada 2021-2022 stabilesc deficitul bugetar ESA în anul 2020 la 3,58% din PIB, urmând ca acesta să ajungă în anul 2022 la 2,77% din PIB, respectiv o reducere cu 0,81 puncte procentuale faţă de anul 2020, încadrându-se în 2022 în prevederile regulamentelor europene.
Etapele derulării procedurii de deficit excesiv împotriva unui stat european sunt foarte clare: Consiliul European formulează recomandări statului și prescrie un termen-limită maxim până la care acesta trebuie să ia măsurile eficiente împotriva deficitului excesiv, măsuri care se pot întinde pe o durată cuprinsă între trei și șase luni. Dacă o țară ignoră recomandările privind deficitul excesiv, Consiliul poate decide să transmită o notificare oficială, iar, dacă în continuare nu se iau măsuri de reducere a deficitului, se poate trece la sancțiuni. Sancțiunile se vor impune progresiv: în etapa preventivă, statul va fi obligat să depună la Comisia Europeană un depozit purtător de dobânda de 0,2% din PIB. În etapa corectivă, statul este obligat să depună încă un depozit, cu dobânda zero, tot de 0,2% din PIB. Depozitul poate fi transformat într-o amendă de 0,5% din PIB în cazul în care nu sunt respectate recomandările privind corectarea deficitului excesiv. De asemenea, se poate ajunge și la suspendarea fondurilor structurale în cazul nerespectării elementelor specifice ale procedurii de deficit excesiv.
