Avocatul Remus Borza (foto), care a administrat judiciar Hidroelectrica și care acum este membru în Consiliul de Supraveghere al companiei, a declarat, într-un interviu pentru www.focus-energetic.ro, că, dacă se va pune problema divizării Hidroelectrica în mai multe societăți, atunci își va depune mandatul din funcția de membru al Consiliului de Supraveghere. În piaţă circulă, de ceva vreme, că Hidroelectrica se va împărţi în trei în trei componente, care, apoi, vor fuziona una cu Complexul Energetic (CE) Oltenia, alta cu Complexul Energetic (CE) Hunedoara, iar a treia componentă – cu Nuclearelectrica. De altfel, şi ministrul Energiei, Constantin Niță, și-a arătat, recent, intenția de a sparge Hidroelectrica în 2-3 societăți, pe care să le asocieze cu unități termo, pentru a se crea un mix de energie.
”E o trăznaie asta cu divizarea Hidroelectrica. (…) Planul de reorganizare, totuși, a fost votat condiționat. Chiar dacă Hidroelectrica a ieșit din insolvență are niște angajamente asumate prin acel plan de reorganizare. Iar acel plan de reorganizare prevede, printre altele, și păstrarea intangibilității teritoriale, administrative și funcționale a Hidroelectrica. Dacă e să se întâmple lucrul ăsta, cu divizarea Hidroelectrica, eu îmi depun mandatul! Și lucrul ăsta s-ar putea să bucure foarte multă lume, plecarea lui Borza de la Hidroelectrica, dar în egală măsură s-ar putea să și deranjeze. Vom vedea care va fi reacția”, a spus Remus Borza.
Potrivit acestuia, compania a fost restructurată, și nu doar cosmetizată superficial, ci dimpotrivă, s-au aplicat măsuri dure și chiar cu costuri sociale.
”În orice formulă am imagina noi acum campioni energetici, o parte din Hidroelectrica dusă la Oltenia (n.r. – Complexul Energetic Oltenia), o parte dusă la Hunedoara (n.r. – Complexul Energetic Hunedoara) și o parte din Hidroelectrica dusă la Nuclearelectrica, rezultatul ar fi unul catastrofal. Și ce a fost bun în companie s-ar pierde și tot ce e rău în
Hunedoara și în alte companii ar persista”, a subliniat avocatul.
Pe de altă parte, Borza a declarat că, o eventuală divizare a societăţii, ar face imposibilă listarea companiei, în condiţiile în care lansarea pe bursă a acţiunilor Hidroelectrica a fost asumată de autorităţi prin acordul cu institţiile financiare internaţionale (FMI, Comisia Europeană, Banca Mondială).
În plus, acesta recomandă listarea în prima parte a anului viitor. ”În perspectiva listării, care înțeleg că este un deziderat, asumat inclusiv de noi prin raportul privind cauzele insolvenței, de anul trecut din septembrie, de vreo doi ani s-a pus problema listării Hidroelectrica, a unui pachet minoritar de 10%. Listarea unei companii a statutului aduce foarte multe beneficii. În primul rând capitalizează. Toate companiile statului suferă de aceeași mare problemă: lipsa acută de finanțare sau capital de lucru. Listarea companiilor statului vine și acoperă acest gol de finanțare, asigură o mai mare transparență, dar reprezintă și o diluare a factorului politic în managementul companiei. Sunt mult mai mulți ochi și mult mai multe urechi ațintite pe respectiva companie, nu mai avem doi-trei acționari, ci mii de acționari, care știu să-și apere drepturile. Din punctul ăsta de vedere, nu pot decât să salut decizia listării grabnice a Hidroelectrica. Eu nu văd ca termen fezabil anul acesta listarea în condiții avantajoase pentru Hidroelectrica. Ca orizont de timp, primul trimestru sau primul semestru din 2014. Dacă am face-o în toamna acestui an, ar însemna să raportăm o Hidroelectrica la rezultatul financiar al anului 2012, care a fost unul catastrofal. Evident, valoarea acțiunilor ar fi mică, însă, dacă ar fi să facem operațiunea de listare la anul, am face-o raportat la un profit anual istoric, cel puțin 150 de milioane de euro”, a afirmat Borza.
Întrebat dacă vrea să fie președinte al directoratului Hidroelectrica, Borza a răspuns că nu s-a pus niciodată problema în acest sens. ”Sunt membru în Consiliul de Supraveghere. Atât. Nu s-a pus niciodată problema să fie director general al companiei. Eu sunt, în primul rând, avocat și ar fi incompatibilă această calitate de director al unei companii cu cea de avocat. Şi, în altă ordine de idei, eu sunt un manager bun sau administrator în vremuri de criză. Mai sunt atât de multe provocări”, a punctat Borza.
Continuă disponibilizările
Remus Borza a anunţat că disponibilizările de personal nu s-au încheiat, astfel că, până la sfârșitul acestui an, alte câteva sute de salariați vor părăsi compania.
”Erau 5.239 de angajați la momentul deschiderii procedurii insolvenței, la 20 iunie 2012, iar acum sunt circa 4.300, cu aproape o mie de salariați mai puțin. Disponibilizări se vor face în continuare”, a spus Remus Borza.
De asemenea, în Hidroserv-uri (filialele de mentenanţă ale Hidroelectrica) mai lucrează alte 2.500 de persoane și nu ar fi exclus ca și acestea să fie afectate de concedieri.
Întrebat câți anume vor fi dați afară, acesta a răspuns ”câţi va fi nevoie”, precizând că, la Hidroelectrica, este posibil să rămână sub 4.000 de salariați.
”Hidroelectrica nu mai poate să țină 5.000 de salariați și nici 4.000 de salariați, câtă vreme în România se întâmplă două fenomene: unul ar fi excesul de producție sau supraproducția de energie, cu care România se confruntă pentru prima dată în 23 de ani și care vine, în primul rând, din zona de regenerabile. (…) Al doilea fenomen ar fi scăderea consumului. România a pierdut 6 TWh în ultimii doi ani de zile; de la un consum ede 58 TWh, s-a ajuns la 52 TWh”, a subliniat oficialul.
Avocatul Remus Borza a dat ca exemplu de eficiență compania Fortum, din Finlanda. ”Am fost în Finlanda acum două săptămâni, la compania Fortum. Acolo, la divizia hidro, cu 4.500 MW putere instalată, mai puțin cu 2.000 decât are Hidroelectrica, are 600 de salariați, din care, de la 1 iulie 2013, au mai rămas 400, pentru că au externalizat cei 200 de muncitori pentru mentenanță. Deci noi, pentru 6.440 MW, cât avem instalați, avem 2.500 de oameni pe mentenanță în cadrul Hidroserv-urilor și încă circa 800 intern, iar Grupul Fortum, pe 4.500 MW, are 200 oameni la mentenanță, şi au spus că nu-i țin nici pe toţi aceştia, pentru că nu e economic”, a adăugat Borza.
De remarcat, Hidroelectrica a reușit să ajungă de la pierderi de peste 200 milioane lei pe primul semestru al anului trecut, la un profit record, de peste 500 milioane lei, în prima parte a acestui an, după un an de insolvență. Cifra de afaceri a crescut de la 1,04 miliarde lei în primele cinci luni ale anului trecut, la 1,27 miliarde lei, în perioada similară a acestui an, în creștere cu 22%.
”La 20 iunie 2012, la momentul intrării în insolvență, Hidroelectrica avea o pierdere de 210 milioane lei, în timp ce, la 30 iunie 2013, compania de stat avea un profit de peste 500 milioane lei. La 31 mai, profitul era de 399 milioane lei. Profitul preliminat pe luna iunie a fost de peste 100 milioane lei, dar săptămâna viitoare vom știi exact”, a spus Borza.
Astfel, rezultatul financiar din primul semestru al anului este de două ori mai mare decât profitul înregistrat de Hidroelectrica în anul 2010, când a avut un profit de 282 milioane lei, la o producție record de 19,8 TWh. În acest an, compania estimează că va produce 13-14 TWh. În primele șase luni societatea a produs 8,2 TWh, adică 63% din producția estimată pentru întreg anul 2013. Statistic, în primele şase luni dintr-un an, hidrocentralele produc cea mai mare cantitate de electricitate, datorită viiturilor de primăvară, ultimul semestru fiind, de obicei, mai slab.
De asemenea, la 20 iunie 2012, compania avea fluxuri negative de numerar, în valoare de 780 de milioane de lei. La 31 mai 2013, cash-flow-ul a fost pozitiv, pentru prima dată în ultimii cinci ani, estimat la peste 60 de milioane de lei.
Hidroelectrica avea, la sfârșitul lunii mai a anului trecut, și o pierdere de peste un miliard de euro în contabilitate, creanțe revendicate de 5,4 miliarde lei, dar și datorii certe recunoscute prin planul de reorganizare de 3,6 miliarde lei.
În anul în care s-a aflat în insolvență, Hidroelectrica a plătit 570 de milioane lei către bugetul statului.
Hidroelectrica „imobiliară”
Remus Borza are în plan să scoată la vânzare mai multe terenuri și clădiri ale companiei, în afara microhidrocentralelor pe care deja a început să le scoată la licitație.
”Avem foarte multe terenuri, avem sute de mii de hectare de teren intravilan, ce vor fi valorificate. Avem, de asemenea, foarte multe clădiri, unele puse în funcțiune anul trecut și care au costat zeci de milioane de euro, ce vor fi valorificate și acestea”, a mai spus fostul administrator judiciar al Hidroelectrica pentru www.focus-energetic.ro.
Acesta a subliniat că se vor vinde doar acele ”active toxice și nimic altceva”. Practic, vor fi vândute acele active ce nu sunt necesare funcţionării companiei.
Reamintim, producătorul de energie Hidroelectrica a scos, recent, la vânzare, un lot de 25 de centrale hidroelectrice de mică putere, prin licitație publică cu strigare. Preţul de pornire, total, pentru cele cinci pachete este de 73,6 milioane lei (circa 16,6 milioane euro).
Compania a anunțat că, în perioada 17 iunie–1 iulie, au fost achiziționate, de către persoane juridice române și străine, 61 de dosare de prezentare a activelor. Oficialii companiei au decis, totodată, să prelungească termenul de depunere a ofertelor până la 11 iulie, ținând cont de solicitările repetate de decalare a termenului de depunere a ofertelor, din partea mai multor firme din Europa și SUA, cereri motivate de termenul scurt pentru vizitarea activelor și realizarea unor ”due diligence proprii”. Pe 13 iulie va fi afișată lista cu ofertanţii acceptați să participe la licitații. Remus Borza declara, în urmă cu câteva săptămâni, că, până în septembrie, vor fi vândute 158 de microhidrocentrale, întrucât nu ar fi eficiente, acestea având o putere totală instalată de 124 MW. Reprezentanţii companiei estimează că ar putea încasa circa 150-200 milioane euro pe toate aceste unităţi de producţie.
CE Oltenia şi Hunedoara ar trebui să intre în insolvenţă
Pe de altă parte, Remus Borza, unul din cei mai cunoscuți în ceea ce privește insolvența, a subliniat că foarte multe companii de stat cu probleme ar trebui să intre în procedura insolvenței, pentru a se putea salva.
”Sunt o grămadă de firme care ar putea să intre în insolvență. Complexurile Energetice Hunedoara și Oltenia – nu văd absolut nicio tragedie. (…) Probleme are și Poșta Română, cu scheme supradimensionate, 33.000 salariați, probleme are și CFR Marfă, indiferent de soarta privatizării”, a spus Borza.
În opinia acestuia, orice companie de stat ar trebui să treacă ”prin purgatoriul insolvenței”.
De altfel, anul trecut, avocatul a fost primul care a anticipat că și Oltchim va intra în insolvență. La Adunarea Creditorilor Hidroelectrica, din septembrie 2012, acesta spunea că ”privatizat sau nu, combinatul chimic Oltchim va intra in insolvență”.Ceea ce s-a și întâmplat, în luna ianuarie a acestui an.
Reciprocitate la tribunal
Hidroelectrica a acționat în instanță mai mulţi traderi, catalogaţi ca ”băieți deștepți din energie”, cărora le cere banii pierduți în ultimii trei ani, ca urmare a contractelor dezavantajoase pentru companie. Practic, Hidroelectrica a reacţionat după ce Energy Holding, Alpiq Romindustrie şi Alpiq Romenergie au dat în judecată compania, acuzând scăderea profitului, după ce contractele dintre cele două părți au fost reziliate în 2012, contracte ce ar fi fost, inițial, valabile până în 2018.
”E clar că noi suntem îndreptățiți să ne primim banii, pentru că a fost un jaf (n.r. – daunele cerute de Hidroelectrica se ridică la aproximativ 500 milioane euro). Prin aceste contracte bilaterale, Hidroelectrica nu a făcut altceva, în perioada 2006-2012, decât să îşi externalizeze profitul”, a declarat Remus Borza. “Ei cumpărau foarte ieftin, sub prețul de cost, și vindeau la prețul pieței. Diferența dintre prețul de achiziție și prețul de revânzare era tot timpul minim 60 de lei, mergând până la 110 lei. Așa s-a ajuns ca Hidroelectrica să acumuleze un miliard de euro datorii, cât a însemnat valoarea prejudiciului pe șapte ani de zile. Putem, printr-un calcul elementar, să spunem că, pe trei ani, jumătate dintr-un miliard să luăm și noi vreo 500 de milioane de euro. Că nu or fi 500, or fi vreo 300-400 de milioane, noi suntem mult mai îndreptățiți să-i cerem și să-i câștigăm în instanță decât ei”, a mai spus Remus Borza.
Reprezentantul Hidroelectrica spune că cere un prejudiciu cert, creat în patrimoniul companiei în trecut și care poate fi probat. De asemenea, și cele două societăți Alpiq, precum şi Energy Holding, au dat în judecată Hidroelectrica, cerând daune pentru denunțarea unilaterală a contractelor.
”Ei vin și cer pielea ursului din pădure, beneficiu nerealizat până în 2018. E chestie elementară, de bun simț. (…) Eu am venit să fac dreptate pentru viitor și nici nu aveam de gând să merg cu această acțiune, în pretenții, dacă ei nu ar fi cerut daune cu o săptămână înainte de ieșirea din insolvență”, a subliniat Remus Borza. Pe 25 iunie, Hidroelectrica a depus în instanţă cererea de daune de la cele 3 companii.
Reamintim, administratorul judiciar a denunţat contractele de furnizare de energie cu Energy Holding şi cele două companii Alpiq după intrarea Hidroelectrica în insolenţă. Energy Holding cumpăra o cantitate anuală de 2,5 TWh de energie de la Hidroelectrica, în timp ce elvețienii de la Alpiq cumpărau 3 TWh.
Motivul principal din cauza căruia Hidroelectrica a intrat în insolvenţă îl reprezintă tocmai încheierea contractelor bilaterale cu traderii de energie electrică, prin care societatea a fost prejudiciată cu peste 1,1 miliarde euro, conform raportului administratorului judiciar.
ANIF ar putea cumpăra energie de la Hidroelectrica
Remus Borza a mai declarat că, în opinia sa, marea șansă de creștere economică în acest an poate veni din agricultură. Acesta a spus că, în viitor, Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) ar putea cumpăra energie de la Hidroelectrica, pentru a fi folosită la irigații.
”Eu susțin de ceva luni bune un proiect care se cheamă ‘Refacerea sistemului național de irigații’. Pentru că energia, infrastructura și agricultura trebuie să reprezinte o prioritate zero a oricărei guvernări, cu atât mai mult a unei guvernări responsabile. Refacerea sistemului de irigații, pe lângă faptul că va stabiliza producția de energie și va salva de la faliment producătorii de energie (cel puţin cei pe cărbne), va genera mii de locuri de muncă; vorbim de mii de stații de pompare a apei, care sunt deservite de unul-doi meseriași, dar va stabiliza și recoltele”, a spus Remus Borza.
Acesta a precizat că Hidroelectrica nu poate exporta energie, atât timp cât, în regiune, un MWh se vinde cu 30-32 euro, iar compania de stat l-ar vinde la un preț de 51 euro (40 euro costuri de producţie şi 11 euro taxe de export). Astfel, un eventual contract cu ANIF ar putea ajuta Hidroelectrica să vândă energie, în loc să fie nevoită să deverseze apa.
”E important și pentru noi să avem un beneficiar, care să ne preia energia la un preț bun și pentru el, dar bun și pentru noi, în gol de sarcină. Adică în fiecare noapte, sâmbăta și duminica. Atunci, industria nu lucrează, iar noi am putea să dăm ANIF-ului electricitate la un tarif foarte bun, pe OPCOM sau direct. Cantitățile mari de energie produse noaptea doar ANIF le-ar putea consuma. Se poate duce lejer cu o ofertă pe OPCOM, să ceară, și noi să răspundem”, a explicat Borza.
Secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu, spunea, recent, că ANIF va putea achiziţiona energie electrică direct de la producători, la un preţ mult mai mic decât în prezent, iar, ulterior, o va putea revinde fermierilor sau asociaţiilor de udători. ANIF ar urma să primească de la Autoritatea Națională de Reglermentare în domeniul Energiei (ANRE) licență pentru furnizare energie electrică.
