Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis menţinerea dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii (RMO) aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, se arată într-un comunicat al Băncii Centrale. De asemenea, CA al BNR a decis gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar. Dobânda de politică monetară este nemodificată din luna mai a anului trecut.
Potrivit Băncii Naţionale, rata anuală a inflaţiei a scăzut, în luna septembrie 2016, la -0,6%, uşor sub nivelul prognozat, după ce în luna august ajunsese la -0,2%.
„Evoluţia s-a datorat declinului preţurilor volatile ale alimentelor. Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustată a rămas la 0,5%. În absenţa efectelor tranzitorii ale tăierii cotei standard a TVA, rata anuală a inflaţiei ar fi atins în septembrie 2016 nivelul de 0,8%. Rata medie anuală a inflaţiei a crescut, în septembrie 2016, la -1,7% (de la -2% în iunie 2016), iar cea calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum a urcat la -1,3% (de la -1,7% în iunie 2016). Rata anuală a inflaţiei este aşteptată să revină în interiorul intervalului de variaţie al ţintei la mijlocul anului viitor şi să se plaseze la finele orizontului proiecţiei în jumătatea superioară a acestui interval. Această traiectorie reflectă atât epuizarea efectelor tranzitorii ale reducerilor cotei standard a TVA şi disiparea influenţelor şocurilor dezinflaţioniste globale, cât şi presiunile inflaţioniste exercitate de deschiderea graduală a excedentului de cerere agregată şi de costurile salariale unitare”, notează BNR.
În viziunea Băncii Naţionale, riscurile şi incertitudinile asociate perspectivei inflaţiei provin atât din mediul intern, cât şi din cel extern. Astfel, pe plan intern, acestea au ca principală sursă configuraţia bugetului pentru anul 2017. În acelaşi timp, riscurile induse de mediul extern sunt generate, în principal, de incertitudinile persistente legate de creşterea economică globală şi de redresarea economică a zonei euro, în contextul trenării revigorării economiilor emergente majore, al problemelor din sistemul bancar european şi al rezultatului referendumului din Marea Britanie.
În ceea ce priveşte creşterea economică, Banca Naţională subliniază că aceasta s-a accelerat în trimestrul II până la 6%, „pe seama consumului final al gospodăriilor populaţiei, dar şi a formării brute de capital fix”.
„Exportul net şi-a majorat, însă, contribuţia negativă la dinamica anuală a PIB. Cele mai recente date statistice arată încetinirea dinamicii comerţului cu amănuntul în primele luni ale trimestrului III, dar şi accelerarea creşterii producţiei industriale, în special datorită ramurii prelucrătoare. Totodată, adâncirea deficitului de cont curent s-a temperat, ca urmare a amplificării intrărilor de fonduri europene. Condiţiile monetare reale şi-au păstrat caracterul stimulativ. Creditul acordat sectorului privat şi-a accelerat uşor creşterea, în septembrie, la 1,2%, inclusiv pe seama celui acordat societăţilor nefinanciare. Ponderea în total a creditului în lei a continuat să se majoreze, chiar dacă într-un ritm mai lent (ajungând la 56,2% din total credit). Această evoluţie sprijină îmbunătăţirea transmisiei politicii monetare, contribuind totodată la atenuarea riscurilor la adresa stabilităţii financiare”, se menţionează în comunicatul de presă al BNR.
Încorporarea legilor care prevăd majorări salariale, adoptate recent, în bugetul pe 2017 nu este cunoscută, susţine guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, care a evitat, astfel, să comenteze impactul pe care aceste legi îl vor avea asupra stabilităţii macroeconomice. „Maniera în care vor fi încorporate legile recent adoptate, ca şi cele precedente nu este cunoscută. În consecinţă ne limităm la acest comentariu”, a declarat guvernatorul BNR, transmite Agerpres.
El a menţionat, însă, importanţa construcţiei bugetare în asigurarea macrostabilităţii economice.
„În general, BNR are ca obiectiv primordial şi consideră că este important pentru toată economia naţională să păstrăm macrostabilitatea. Construcţia bugetară, ca şi execuţia bugetară, au un rol important în cadrul stabilităţii macrostabilităţii. În consecinţă, construcţia bugetară pentru 2017 prezintă un rol important”, a mai spus Isărescu.
Referitor la măsurile viitoare de politică monetară, Mugur Isărescu a spus că BNR are în vedere întărirea vigilenţei, pentru că există încă multe necunoscute. „Pregătim întregul arsenal de politică monetară să fie folosit la timpul potrivit cu dozajul potrivit”, a subliniat guvernatorul BNR.
