Nicolae Dănilă, membru în Consiliul de Administraţie (CA) al Băncii Naţionale a României (BNR), declara, recent, că amnistia fiscală ar putea fi una dintre soluţiile pentru creşterea economisirilor în România. “Banii murdari”, mai ales “şpăgile” reprezintă o dublă problemă: pe de o parte, fac să crească factura la investiţiile făcute de stat, prin diverşii lui reprezentanţi. Pe de altă parte, aceşti bani nu stau în băncile din România, ci ies din ţară, creând alte probleme, la fel de importante! Totuşi, propunerea reprezentantului BNR a fost respinsă de toţi oamenii politici întrebaţi. În schimb, oamenii de afaceri salută propunerea BNR.
Mulţi experţi spun că exporturile şi investiţiile reprezintă cea mai sigură cale de creştere economică. Dacă exporturile au crescut constant de la începutul anului (ajungând, în primele 4 luni, la aproape 14 miliarde de euro, cam cât în tot anul 2003), investiţiile sunt departe de a fi aşa cum ne-am dori: doar 444 milioane de euro investiţii străine în aceeaşi perioadă. Conform Institutului Naţional de Statistică (INS), investiţiile totale în economia românească au fost, în primul trimestru al anului, abia de 9,8 miliarde de lei (circa 2,4 miliarde euro). Reamintim, în primul trimestru din 2008, conform BNR, investitiţiile străine s-au cifrat la 3,4 miliarde de euro, iar investiţiile nete în economie, conform INS, au fost de 12,3 miliarde de lei (circa 3,3 miliarde de euro). Astfel, chiar dacă exporturile merg bine, doar ele singure nu pot scoate România din criză! Este necesar şi ca investiţiile să înceapă “să meargă”.
De remarcat, investiţiile se fac din economisiri. Până la începutul crizei, investiţiile s-au făcut din economisirile austriecilor, grecilor, nemţilor, din liniile de credit acordate sucursalelor din România de către băncile-mamă (unde şi-au depus economiile cetăţenii acestor ţări). În România, nici vorbă de economisiri! Mai mult, cei care, indiferent de metoda prin care au făcut bani (mai mult s-au mai puţin licit) şi-au depus economiile tot în străinătate. Conform omului de afaceri Dinu Patriciu, numai în Elveţia ar fi circa 18 miliarde de euro veniţi din România. Într-un raport publicat de Departamentul de Stat al SUA în 2003, românii deţineau peste hotare aproximativ 48 miliarde dolari. Dacă aceşti bani ar ajunge în România, nu s-ar mai pune problema reluării creşterii economice sustenabile, pentru că ar fi economisiri, din care să se facă investiţii!
BNR vrea amnistie fiscală
Probabil pe aceleaşi considerente, pentru prima dată, Banca Naţională, printr-unul dintre membrii conducerii ei, Nicolae Dănilă, propune amnistia fiscală. “Stimularea economisirii interne trebuie să fie prioritară într-un mediu economic şi politic favorabil ei”, spunea, recent, Nicolae Dănilă. Printre acţiunile asupra factorilor determinanţi ai economisirii în România, cu efecte pe termen lung, avute în vedere de membrul conducerii BNR se numără “politicile fiscale: economisirea publică şi cea privată, tema amnistiei fiscale şi aducerea în ţară a economisirilor românilor plasate în străinătate”.
De altfel, nu este o idee nouă: Dinu Patriciu, de câţiva ani, ba şi Ion Ion Ţiriac, într-una dintre întâlnirile cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) au cerut amnistie fiscală.
În alte ţări, deja s-a aplicat această măsură, şi încă cu succes. Italia a recurs de trei ori în ultimii zece ani la amnistie fiscală, ultima dată în 2009 (etapă finalizată în aprilie 2010), conform unei analize publicată anul trecut de consilierul pe probleme economice al premierului Boc, Andreea Vass,. În urma acestor măsuri, mai mult de 104 miliarde de euro au fost repatriate, iar veniturile la bugetul de stat au fost de 5,6 miliarde de euro.
În Belgia, în urma unei măsuri similare, au intrat în ţară, în primele 6 luni din 2010, aproape 15 miliarde de euro.
SUA, în 2009, au negociat cu aproximativ 9.000 de persoane repatrierea profiturilor deţinute în off-shore-uri, cu condiţia achitării unor amenzi reduse şi a unei părţi din impozitele cuvenite. Landul german Rhenania de Nord-Westphalia a plătit circa 2,5 milioane euro pentru a obţine informaţii despre aproximativ 1.100 de persoane bănuite de evaziune fiscală şi a folosit măsuri de intimidare a evazioniştilor, ceea ce a condus la 1.200 de autodenunţuri şi încasări la buget estimate la circa 1 miliard de euro.
Pro şi contra
Cei mai mulţi dintre oamenii politici întrebaţi în privinţa amnistiei fiscale şi-au exprimat dezacordul privind această măsură, mai mult sau mai puţin nuanţat. Oamenii de afaceri, în schimb, au salutat propunerea reprezentantului BNR.
“În prezent, chiar dacă este condamnat la închisoare, unui infractor nu i se poate confisca averea, pentru că se prezumă că este obţinută licit. Noi ducem acum o bătălie pentru eliminarea din Constituţie a acestei prevederi. Amnistia fiscală intră în contradicţie cu obiectivul nostru”, a declarat pentru focus-energetic.ro Andreea Paul Vass, consilierul pe probleme economice al premierului Emil Boc.
“Într-o societate normală şi civilizată ar putea fi o măsură benefică. În România, în prezent, când se pune problema modificării Constituţiei, este greu de crezut că cineva îşi va aduce banii în ţară ca să-i confişte preşedintele Băsescu! Dacă nu s-ar revizui Constituţia, ar fi o idee bună amnistia fiscală”, a spus, la rândul său, senatorul PSD, Dan Şova.
Fostul ministru al Finanţelor şi Economiei, senatorul PNL Varujan Vosganian, este de părere că orice tentativă de a lua o astfel de măsură va avea parte de o campanie extrem de dură. “Iniţiatorii vor fi acuzaţi că-i protejează pe infractori. În România, climatul social şi politic este împotriva unei amnistii fiscale”, a mai spus Vosganian.
De asemenea, fostul ministru de Finanţe, Sebastian Vlădescu, s-a arătat împotriva unei astfel de măsuri. “România nu duce lipsă de lichidităţi, de aceea sunt împotriva amnistiei fiscale”, a spus Vlădescu.
În schimb, omul de afaceri Dinu Patriciu, care de câţiva ani propune amnistia fiscală, a apreciat iniţiativa. “În sfârşit, le-a dat Dumnezeu gândul cel bun. O astfel de măsură ar putea aduce în ţară sume considerabile, de ordinul miliardelor de euro. Nici măcar nu s-ar întâmpla prima dată; există precedente în alte ţări (n.r. – Italia, Belgia, SUA, Germania). Oamenii politici sunt împotriva unei astfel de măsuri din necunoaştere şi din demagogie populistă. Dar, în primul rând, din necunoaştere!”, a spus Dinu Patriciu.
De remarcat, măsura amnistiei fiscale nu poate fi luată decât de oamenii politici, în Guvern, prin Ordonanţă de Urgenţă, sau în Parlament, prin lege.
