Consiliul de Administraţie (CA) al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 4,75% pe an, de la 3,75% pe an, începând cu data de 7 iulie 2022, informează Banca Centrală. Este cea mai mare creștere a dobânzii – cheie din ultimii ani 14 ani! Pe 4 februarie 2008, BNR a majorat dobânda de la 8%, la 9%. Din octombrie 2021, Banca Centrală a majorat constant dobânda de politică monetară, mai întâi cu pași mărunți (câte 0,25 puncte procentuale în 5 octombrie, în 9 noiembrie, 10 ianuarie 2022), pentru ca, din luna februarie 2022, pașii să crească la 0,5 puncte procentuale (în 9 februarie, de la 2%, la 2,5%, în 5 aprilie – la 3%), în 10 mai pasul a crescut la 0,75% (iar dobânda a crescut la 3,75%) și a culminat acum – un punct procentual (astfel că dobânda a ajuns la 4,75%). Astfel, în 11 luni, dobânda – cheie a crescut de la 1,25%, la 4,75%, adică de aproape 4 ori (cu 380%)! Decizia a fost luată după ce rata anuală a inflației a continuat să crească gradual, până la 14,5% în luna mai. De asemenea, BNR a majorat rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 5,75% pe an, de la 4,75% pe an, şi a crescut rata dobânzii la facilitatea de depozit la 3,75%, de la 2,75% pe an, tot din 7 iulie 2022.
Păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit sunt alte decizii luate miercuri de CA al BNR pe probleme de politică monetară.
Banca Naţională a României va ţine strâns lichiditatea şi va lucra cu toate instrumentele, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, în cadrul unui briefing de presă.
„Strategia este cea pe care am sugerat-o data trecută. Deci mergem treptat. Ţinem strâns lichiditatea. Lucrăm cu toate instrumentele. Vedem ce se întâmplă în stânga şi în dreapta şi înainte, şi aş glumi, şi înapoi, să vedem dacă am procedat bine, şi aşteptăm ca, pe măsură ce inflaţia vine în jos, şi noi ne ducem cu dobânda, rata de politică monetară, în sus, să ne întâlnim undeva. De aceea am sugerat 5%. Probabil că am fost optimist”, a spus Mugur Isărescu, întrebat despre evoluţia dobânzii de politică monetară.
El a afirmat că, în prezent, nicio ţară nu-şi permite să treacă la dobânzi real pozitive dintr-o dată (rata dobânzii să fie mai mare decât inflația). „Aşa cum reiese şi din comunicat, ne situăm deja pe o traiectorie mai înaltă a inflaţiei. Şi prelungită, şi ceva mai înaltă decât cea pe care am avut-o în vedere când am discutat Raportul privind inflaţia. Şi factorii care au determinat această creştere a inflaţiei – nu numai la noi, peste tot inflaţia este mai mare decât s-a anticipat anterior -, sunt bine prezentaţi în acest comunicat…. Aş vrea să ne întâlnim undeva. Adică inflaţia să coboare şi dobânzile să urmeze. Este vorba de o strategie aici. Nicio ţară nu-şi permite acum să meargă direct după ani buni de represiune financiară, că asta este perioada prin care am trecut, dobânzi foarte scăzute cu o inflaţie foarte înaltă şi cu şocuri pe partea ofertei din partea energiei şi a ţiţeiului, care, uitându-ne şi la anii 70, aceste creşteri de preţuri la ţiţei şi energie sunt în acelaşi timp şi inflaţioniste, şi recesioniste. Şi atunci trebuie să navighezi cu foarte mare atenţie, ca să nu înrăutăţeşti situaţia. Inclusiv din punct de vedere al inflaţiei. Şi, în consecinţă, nicio ţară nu-şi permite să sară pe dobânzi real pozitive dintr-o dată şi nicio ţară nu o face. Noi suntem într-o situaţie, să spunem, mijlocie. Dar gândiţi-vă la ţările baltice, care au rata de politică monetară a Uniunii Europene, care este încă zero, şi inflaţie de 20 – 22%. Deci ce niveluri masive de dobânzi negative sunt în aceste ţări! Asta apropo şi de avantajele şi dezavantajele pentru a intra în zona euro. Deci nu mai au instrument de politică monetară propriu. Trebuie să se adapteze la rata de politică monetară a Băncii Centrale Europene”, a declarat Mugur Isărescu, potrivit Agerpres.
Guvernatorul a fost întrebat de evoluţia dobânzii de politică monetară şi a menţionat că BNR nu face „forward guidance” şi nu anunţă la ce nivel vrea să ajungă, dar a spus că, atunci când va constata că a trecut de vârful inflaţiei, va reduce pasul de creştere a dobânzii de politică monetară.
Întrebat care este cel mai mare risc la adresa economiei globale, el a menţionat stagflaţia.
Inflația va crește în continuare
Rata anuală a inflaţiei va continua să crească până la mijlocul trimestrului III, sub impactul şocurilor pe partea ofertei, dar într-un ritm vizibil încetinit, urcând astfel moderat peste valorile prognozate în luna mai pe orizontul scurt de timp, potrivit Băncii Naţionale a României.
„Determinante pentru înrăutăţirea perspectivei apropiate a inflaţiei sunt dinamicile mai mari anticipate a fi consemnate în lunile următoare de preţurile combustibililor, gazelor naturale şi energiei electrice – chiar şi în contextul aplicării schemelor de sprijin şi al manifestării unor efecte de bază – precum şi de preţurile alimentelor procesate, în principal sub influenţa ascensiunii mai puternice a cotaţiilor ţiţeiului, produselor energetice şi ale mărfurilor agroalimentare, pe fondul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor asociate. Efecte inflaţioniste suplimentare sunt aşteptate şi de pe segmentul preţurilor administrate, inclusiv ca urmare a scumpirii biletelor CFR, precum şi de pe cel al produselor din tutun, pe fondul majorării accizei specifice”, avertizează banca centrală într-un comunicat transmis miercuri după şedinţa Consiliului de Administraţie pe probleme de politică monetară.
Incertitudini sunt totuşi asociate impactului prezumat, dar şi duratei, schemelor de plafonare şi compensare a preţurilor la energie şi combustibili. Totodată, riscuri notabile continuă să vină din evoluţia cotaţiilor produselor energetice, precum şi din persistenţa blocajelor în lanţuri de producţie şi aprovizionare, în contextul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor asociate, cărora li se alătură cele decurgând din măsurile anunţate recent vizând creşterea veniturilor bugetare.
„Prelungirea războiului din Ucraina şi extinderea sancţiunilor impuse Rusiei generează însă incertitudini şi riscuri considerabile la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, prin efectele posibil mai mari exercitate, pe multiple căi, asupra puterii de cumpărare şi încrederii consumatorilor, precum şi asupra activităţii, profiturilor şi planurilor de investiţii ale firmelor, dar şi prin potenţiala afectare mai severă a economiei europene/globale şi a percepţiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanţare”, arată BNR.
Absorbția fondurilor europene este vitală
Absorbţia fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate, fiind însă esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al şocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina şi de sancţiunile asociate, precum şi a efectelor consolidării fiscale.
„Este vital ca aceste resurse sa fie valorificate la maximum”, spun reprezentanţii BNR.
Incertitudini şi riscuri în creştere sunt asociate, însă, şi conduitei politicii fiscale, având în vedere cerinţa continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv şi al tendinţei generale de înăsprire a condiţiilor de finanţare, dar într-o conjunctură economică şi socială dificilă pe plan intern şi global, ce a condus la implementarea mai multor seturi de măsuri de sprijin pentru populaţie şi firme, cu potenţiale implicaţii adverse asupra parametrilor bugetari.
Deosebit de relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE şi Fed, precum şi nivelul şi dinamica majorării ratelor dobânzilor reprezentative de către băncile centrale din Cehia, Polonia şi Ungaria.
În ceea ce priveşte dinamica anuală a PIB, BNR precizează că aceasta s-a mărit în trimestrul I 2022 la 6,5%, de la 2,4% în trimestrul IV 2021, semnificativ mai mult decât s-a anticipat.
„Activitatea economică s-a intensificat în trimestrul I 2022 mai puternic decât s-a anticipat, crescând cu 5,2 la sută faţă de trimestrul IV 2021, când s-a majorat cu 1,0 la sută, comparativ cu intervalul precedent. Evoluţia face probabilă o reamplificare vizibil peste aşteptări a excedentului de cerere agregată în acest interval, dar relativ moderată. Dinamica anuală a PIB s-a mărit în trimestrul I 2022 la 6,5 la sută, de la 2,4 la sută în trimestrul IV 2021, semnificativ mai mult decât s-a anticipat. Plusul de dinamică a fost determinat, însă, în principal de variaţia stocurilor, iar aportul consumului privat – secundar ca mărime -, s-a datorat unor subcomponente altele decât cumpărările de mărfuri şi servicii, care şi-au diminuat considerabil avansul în termeni anuali în acest trimestru, inclusiv pe fondul unui efect de bază”, subliniază Banca Centrală în comunicat.
O contribuţie notabilă a venit şi din partea formării brute de capital fix, ca efect al redinamizării consistente, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, atât a investiţiilor nete în utilaje (inclusiv mijloace de transport), cât şi a construcţiilor noi.
Totodată, exportul net şi-a anulat în acest trimestru contribuţia negativă la dinamica anuală a PIB, în condiţiile în care creşterea variaţiei anuale a volumului exportului de bunuri şi servicii a devansat-o pe cea a volumului importului.
Potrivit BNR, soldul negativ al balanţei comerciale şi-a reaccelerat, însă, creşterea în termeni anuali, preponderent pe fondul evoluţiei relativ mai nefavorabile a preţurilor importurilor, iar deficitul de cont curent şi-a accentuat considerabil trendul de adâncire în raport cu perioada similară a anului trecut, inclusiv ca urmare a deteriorării puternice a dinamicii soldului balanţei veniturilor primare, pe seama ieşirilor de profituri reinvestite şi de dividende distribuite.
Cvasi-stagnare a activităţii economice în trimestrul II
„Evoluţiile recente ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată sugerează o cvasi-stagnare a activităţii economice în trimestrul II, sub impactul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor asociate, implicând o scădere considerabilă a dinamicii anuale a PIB în acest interval. Astfel, datele aferente lunii aprilie arată o decelerare a creşterii anuale a comerţului cu amănuntul şi a celui auto-moto, precum şi o amplificare a contracţiei în termeni anuali a producţiei industriale, concomitent cu diminuarea considerabilă a dinamicii comenzilor noi în industria prelucrătoare”, transmite BNR.
Totodată, volumul lucrărilor de construcţii a consemnat în aprilie un declin amplu faţă de perioada similară a anului trecut, în principal ca urmare a evoluţiilor de pe segmentul rezidenţial şi de pe cel nerezidenţial, dar şi ca urmare a accentuării contracţiei construcţiilor inginereşti.
Efectivul salariaţilor din economie a continuat însă să se mărească în martie-aprilie, într-un ritm lunar chiar ceva mai alert şi atribuibil aproape exclusiv angajărilor din sectorul privat, iar rata şomajului BIM s-a redus gradual în ultimele luni, până la 5,4 la sută în mai, rămânând totuşi vizibil peste valorile pre-pandemie.
Totodată, deficitul de forţă de muncă raportat de companii şi-a accelerat creşterea în trimestrul II, tinzând să se apropie de nivelurile prevalente anterior pandemiei, iar intenţiile de angajare pe orizontul apropiat de timp s-au majorat, dar în condiţiile unor evoluţii mixte la nivel sectorial, justificate probabil mai ales de efectele şi incertitudinile generate de războiul din Ucraina şi de sancţiunile instituite.
Pe piaţa financiară, principalele cotaţii ale segmentului monetar interbancar şi-au accelerat creşterea în perioada recentă, sub impactul majorării ratei dobânzii de politică monetară din luna mai şi al controlului ferm exercitat de banca centrală asupra lichidităţii de pe piaţă, dar şi pe fondul aşteptărilor privind creşterea ratei dobânzii-cheie, potenţate de mesajele BNR şi de deciziile băncilor centrale din regiune.
La rândul lor, randamentele titlurilor de stat şi-au accentuat traiectoria ascendentă, îndeosebi pe scadenţele scurte şi medii, inclusiv în contextul unui scurt episod de sell-off pe pieţele de obligaţiuni, antrenat de expectaţiile privind normalizarea mai rapidă a conduitei politicii monetare de către Fed şi BCE, precum şi pe fondul continuării deteriorării sentimentului investitorilor financiari faţă de unele pieţe din regiune. Totodată, rata medie a dobânzii la depozitele noi la termen şi-a accelerat considerabil creşterea în aprilie şi mai, chiar şi pe segmentul populaţiei. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a menţinut relativ stabil şi pe parcursul lunilor mai şi iunie.
„Dinamica anuală de două cifre a creditului acordat sectorului privat a continuat să crească în primele luni ale trimestrului II, ajungând la 16,5% în luna mai şi la 16,16% pe ansamblul intervalului, în condiţiile în care menţinerea relativ constantă a variaţiei deosebit de înalte a componentei în lei a fost însoţită de o nouă accelerare a creşterii creditului în valută. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a menţinut astfel constantă, la 72,7%”, menţionează Banca Centrală.
„Deciziile CA al BNR urmăresc ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, precum şi stimularea economisirii prin creşterea ratelor dobânzilor bancare, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5% plus/minus un punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. BNR monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi va continua să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu”, se mai arată în comunicatul BNR.
