Extracţia gazelor de şist va avea o contribuţie la economia ţării de 2% din PIB şi va reduce preţul gazelor pe piaţă cu 15 – 25%, a declarat Ionuţ Purica, expert pe energie în cadrul Academiei Române, prezent la o conferinţă pe tema gazelor de şist organizată de Comitetul Naţional Româna al Consiliului Mondial al Energiei (CNR – CME).
Purica este unul dintre autorii studiului „Resurse de gaze naturale din zăcăminte neconvenţionale – potenţial şi valorificare”, realizat de 43 de experţi din cadrul CNR-CME.
Purica a arătat că, dacă România va trece la etapa extracţiei gazelor de şist în 2019 – 2020, va ajunge exportator de gaze la orizontul anilor 2025.
„În prezent, factura de import de gaze ajunge la 1,5% din PIB, comparabil, în momentul de faţă, cu bugetul de la Apărare, de exemplu. Însă, dacă vom exporta, vom ajunge, de fapt, să primim în plus 0,5% intrări în PIB. Deci, o contribuţie de 2% din PIB în total”, a explicat Purica.
În ceea ce priveşte preţul, surplusul de gaze va aduce o scădere de 15 – 25% a tarifelor la gaze, a mai spus el.
„Cu această scădere de preţ, vom putea asista la o reindustrializare, în condiţiile în care industria energofagă încă are o pondere mare în PIB-ul ţării: mă refer la industria metalurgică, de aluminiu, îngrăşăminte, petrochimie. Nu mai vorbim de consumatorii rezidenţiali”, a argumentat Purica.
Potrivit acestuia, în perimetrele pe care le deţine Chevron, ar putea fi înfiinţate 19.000 de locuri de muncă, directe şi indirecte.
„În SUA, spre exemplu, când se vorbeşte de marile proiecte, pe primul loc se ia în calcul numărul de locuri de muncă, pentru că acestea aduc cele mai mari venituri la buget. În această industrie, la un foraj se creează 30 de locuri de muncă directe, iar, pentru fiecare job direct, se mai adaugă 3 – 5 locuri de muncă indirecte. Astfel, la o suprafaţă de 6.000 de kilometri pătraţi, cât are perimetrul din Vaslui, şi 2.700 de kilometri pătraţi la Constanţa, se vor crea 4.700 de locuri de muncă directe şi 14.000 indirecte, deci aproape 19.000 de locuri de muncă”, a completat Purica.
Pontenţial ridicat
România are un potenţial ridicat pentru descoperirile de gaze de şist în Carpaţii Orientali, în Platforma Moldovenească, în Depresiunea Bârladului şi în Câmpia Română, cu extinderea sa din Dobrogea de Sud, se arată în studiul „Resurse de gaze naturale din zăcăminte neconvenţionale – potenţial şi valorificare”.
În aceste zone se află formaţiuni de roci argiloase cu potenţial gazeifer, roci din care se extrag resursele de tipul „shale gas”, termen care a devenit cunoscut în limba română sub denumirea de „gaze de şist”.
Aceste formaţiuni se găsesc la adâncimi de peste 2.500-3.000 de metri.
Pe lângă zonele cu potenţial ridicat, mai există şi alte zone cu condiţii potenţiale de existenţă a zăcămintelor de gaze de şist în Depresiunea Getică, Depresiunea Panoniei şi Bazinul Transilvaniei.
„Resursele neconvenţionale de energie constituie o formă alternativă de energie. Ele sunt localizate în formaţiuni sedimentare de diferite vârste şi, de regulă, la adâncimi mari în scoarţa terestră: shale şi tight gas, heavy oil şi oil shale, coad seam gas şi, în unele zone reci, în mări şi oceane, gaz hidraţii”, se arată în raport.
Autorii studiului amintesc că România mai are rezerve dovedite de gaze naturale suficiente pentru următorii 10-15 ani.
Potrivit celui mai recent raport al US Energy Information Agency (EIA), făcut public în iunie 2013, gazul de şist majorează cu 47% rezervele potenţiale de gaze naturale recuperabile la nivel mondial. Tot la nivel global, gazele de şist reprezintă 32% din rezervele totale de gaze naturale.
„România, cu o rezervă recuperabilă estimată la 1.444 de miliarde de metri cubi de gaze de şist, se situează pe locul 3 în Europa, după Polonia (4.190 miliarde de metri cubi) şi Franţa (2.879 miliarde de metri cubi) şi înaintea Danemarcei (906 miliarde de metri cubi)”, mai arată studiul CNR-CME, amintind datele din raportul americanilor.
Chevron, a doua mare companie petrolieră americană, are acorduri de concesiune pentru trei perimetre petrolifere în judeţul Constanţa şi unul în apropiere de Bârlad, în judeţul Vaslui. Compania şi-a exprimat interesul pentru a explora şi a extrage gaze de şist din aceste perimetre.
