Experţii Băncii Centrale Europene (BCE) au elaborat mai multe scenarii privind achiziţionarea de obligaţiuni suverane, în valoare de până la 500 de miliarde de euro, a declarat pentru Bloomberg un oficial din conducerea BCE, transmite Agerpres. Pe de altă parte, reprezentanţii BCE au declarat că obligaţiunile guvernamentale elene achiziţionate de Banca Centrală Europeană nu pot fi restructurate.
Potrivit sursei citate, Consiliul guvernatorilor BCE a analizat, într-o şedinţă care a avut loc pe 7 ianuarie, diferite scenarii de relaxare cantitativă, inclusiv achiziţionarea, în exclusivitate, de obligaţiuni cu ratingul “AAA” sau achiziţionarea de obligaţiuni cu un rating de până la “BBB minus”. Scenariile prezentate s-au concentrat pe achiziţionarea de obligaţiuni guvernamentale şi, de asemenea, au fost luate în considerare şi programe mai mici de 500 de miliarde de euro. Guvernatorii nu au luat, însă, nicio decizie cu privire la implementarea vreunuia dintre scenariile prezentate.
Un program de achiziţii de active în valoare de 500 de miliarde de euro ar duce BCE la jumătate din obiectivul său de a-şi extinde bilanţul, de la 2.200 miliarde de euro în prezent, până la 3.000 de miliarde de euro, şi a evita o spirală deflaţionistă în zona euro. Luna trecută, preţurile de consum în zona euro au intrat în teritoriul negativ pentru prima dată în ultimii cinci ani, iar preşedintele BCE, Mario Draghi, a declarat că BCE este gata să răspundă la riscul unei spirale deflaţioniste.
BCE a demarat pregătirile tehnice pentru a putea începe să cumpere obligaţiuni guvernamentale. O decizie în acest sens ar putea fi anunţată la următoarea reuniune a Consiliului guvernatorilor BCE, din data de 22 ianuarie.
În ceea ce priveşte obligaţiunile guvernamentale greceşti, achiziţionate de BCE din 2010 pentru a ajuta Grecia în timpul crizei datoriilor, nu pot fi restructurate, a afirmat Benoit Coeure, membru în Consiliul director al Băncii Centrale Europene, într-un interviu acordat postului de radio France 24, transmite Reuters.
Premierul grec, Antonis Samaras, a propus organizarea de alegeri anticipate pentru 25 ianuarie, după eşecul Parlamentului în alegerea unui preşedinte al ţării în al treilea tur de scrutin, ceea ce a atras după sine dizolvarea Parlamentului. Alegerile legislative anticipate, care ar putea aduce la putere partidul de stânga Syriza – care se opune politicii de austeritate – reprezintă o perspectivă care îi îngrijorează pe finanţatorii internaţionali ai ţării.
“Este ilegal şi contrar tratatelor să reeşaloneze datoria statului deţinută de BCE. Tratatele europene sunt foarte clare în această privinţă“, a apreciat oficialul BCE.
Întrebat dacă alegerile din Grecia şi potenţiala victorie a stângii înseamnă că BCE are motive suplimentare să acţioneze cumpărând obligaţiuni guvernamentale, Coeure a răspuns: “Nu, nu este nicio legătură. Deciziile de politică monetară ale BCE sunt pentru întreaga zonă euro şi Grecia reprezintă o parte foarte mică din zona euro. Astfel încât sunt două discuţii diferite“. Oficialul BCE a adăugat: “Aceasta nu înseamnă că BCE nu urmăreşte cu atenţie evoluţia din Grecia, iar discuţiile privind potenţiala ieşire a ţării din zona euro nu au sens“.
“Grecia este în zona euro, are nevoie de euro şi Europa are nevoie de Grecia. Cred că se depun eforturi substanţiale din partea autorităţilor europene pentru menţinerea tuturor statelor în zona euro. S-a spus asta şi în 2012 şi de atunci se tot repetă. Pentru mine, nu este o dezbatere şi nimeni nu va avea de câştigat de pe urma ieşirii Greciei din zona euro“, a avertizat oficialul BCE.
Pachetul în valoare de 240 de miliarde de euro convenit de Grecia cu zona euro şi FMI a început în luna mai 2010 şi, în cazul programului cu UE, a expirat la data de 31 decembrie 2014, în timp ce programul cu FMI va continua până în 2016. La începutul lunii decembrie 2014, Eurogrupul a decis să prelungească, pentru două luni, programul de asistenţă convenit cu Grecia, deoarece creditorii internaţionali nu puteau finaliza analiza conturilor Greciei până la data de 31 decembrie.
