Consorţiul care dezvoltă uriaşul zăcământ de gaze naturale Shah Deniz din Azerbaidjan a anunţat că a ales proiectul TAP (foto) şi a eliminat opţiunea ITGI (Italia-Turkey-Greece Interconnector) de pe lista conductelor luate în considerare pentru a transporta gaze naturale spre Europa, transmite Dow Jones Newswires, preluat de Agerpres. În competiţia pentru gazul natural din zăcământul de la Shah Deniz din Azerbaidjan se mai află, pe lângă proiectele TAP şi ITGI, şi proiectele Nabucco şi AGRI (Azerbaidjan-Georgia-România Interconnector), în care este puternic implicată şi România, prin companiile de stat Transgaz şi Romgaz.
“Echipa de negociere condusă de Socar a luat decizia de a purta negocieri exclusive cu TAP pentru varianta sudică a conductei până în Italia”, a declarat un purtător de cuvânt de la grupul energetic britanic BP, care are un rol important în dezvoltarea proiectului Shah Deniz. Acesta a precizat că următoarea decizie a consorţiului va fi între Nabucco şi South East Europe Pipeline (aceasta din urmă sprijinită de BP) pentru a decide ruta de transport spre Europa Centrală.
Anunţul este o lovitură pentru compania energetică italiană Edison şi compania elenă DEPA, cei doi investitori ai proiectului ITGI, care au cheltuit sume importante pentru a promova acest proiect. ITGI ar fi urmat să transporte în Italia gazele naturale azere ajunse în Grecia, ocolind Albania. Proiectul TAP ar urma să facă acelaşi lucru, însă fără a ocoli Albania. Acţionarii TAP sunt firma elveţiană Elektrizitats-Gesellschaft Laufenburg AG (42,5%), grupul german E.ON (15%) şi compania petrolieră norvegiană Statoil (42,5%), care face parte şi din consorţiul Shah Deniz.
Furnizarea de gaze naturale din Azerbaidjan către Europa face parte din cea de a doua fază de dezvoltare a uriaşului zăcământ Shah Deniz. Shah Deniz are ca acţionari BP (operator) – 25,5% , Statoil – 25,5%, Naftiran Intertrade Company (NICO – companie iraniană de petrol şi gaze cu sediul în Marea Britanie) – 10%, Total (Franţa)- 10%, LukAgip (joint venture Lukoil Rusia – Agip Italia) – 10%, TPAO (compania naţională turcă de petrol şi gaze) – 9% şi SOCAR-10% (compania azeră de stat)
Primele gaze de la zăcământul Shah Deniz 2 urmează să fie produse în 2017. Shah Deniz 2 prevede o producţie suplimentară de 16 miliarde de metri cubi de gaz, ceea ce înseamnă că producţia totală anuală de la Shah Deniz va fi de 25 miliarde de metri cubi.
Nabucco trenează şi se micşorează
Conform unor declaraţii ale ministrului de Externe azer, Elmar Mammayarov, în competiţia pentru gazul natural din zăcământul de la Shah Deniz se mai află, pe lângă proiectele TAP şi ITGI, proiectele Nabucco şi AGRI.
Nabucco, susţinut de Uniunea Europeană şi Statele Unite, ar trebui să reducă dependenţa ţărilor europene de Rusia şi ca sursă de aprovizionare, şi ca rută de transport. Gazele azere ar urma să ajungă din Azerbaidjan în Austria trecând prin Turcia, Bulgaria, România şi Ungaria. Din păcate, proiectul trenează de ani de zile, iar, de curând, s-a pus chiar problema diminuării proiectului. Dacă, iniţial, se vorbea de o lungime de aproape 4.000 km şi o capacitate anuală de 31 miliarde mc de gaze, o nouă variantă prevede interconectarea Nabucco, în Bulgaria, cu gazoductul TANAP. Această nouă conductă urmează să fie construită de compania petrolieră de stat din Azerbaidjan Socar şi societatea turcă Botas, care ar trebui să faciliteze tranzitarea gazului azer pe teritoriul Turciei. Practic, TANAP ar înlocui Nabucco pe teritoriul Turciei.
Problema este că, dacă se materializează proiectul sub această formulă, turcii vor avea, practic, monopol pe gazul azer şi vor vinde cui vor, cât vor, la ce preţ vor. Adică exact la fel cum face în prezent concernul rus Gazprom!
În ceea ce priveşte AGRI, acesta ar urma să aibe o capacitate de 8 miliarde mc de gaze anual. Proiectul prevede transportarea gazelor azere, pe conducte, până în portul georgian la Marea Neagră Kulevi, lichefierea acestora, transportul pe vase speciale până la Constanţa, delichefierea acestora şi apoi transportul pe conducte oriunde în Europa, prin gazoductele Szeged (Ungaria) – Arad şi Giurgiu – Ruse (Bulgaria).
Se pare că cele Nabucco şi AGRI, cele două proiecte în care sunt implicate şi companiile româneşti de stat Romgaz şi Transgaz, au din ce în ce mai puţine şanse să se materializeze.
Comments are closed.