Întârzierea transpunerii Directivei tutunului în legislaţia românească pune în pericol 4.000 de locuri de muncă directe în sectorul tutunului şi alte circa 50.000 indirecte. În plus, se pun în pericol exporturile, care în acest an ar putea atinge 1 miliard de euro, ţigaretele fiind cel mai exportat produs agricol, spun reprezentanţii producătorilor de ţigarete din România. Termenul limită pentru transpunerea Directivei tutunului în legislația românească era 20 mai 2016.
„Este un moment critic pentru industria tutunului din România. Este esențial ca procesul de transpunere a Directivei să fie accelerat pentru că risca sa fie afectați nu doar producătorii, ci și bugetul statului. În plus, trebuie să se țină cont de opiniile tuturor celor implicați, pentru că sectorul angajează direct 4.000 de oameni, dar indirect, generează peste 50.000 de locuri de muncă”, a declarat Ileana Dumitru, director legal & corporate affairs la BAT Romania.
Ea spune că impactul bugetar al lipsei de reglementare și predictibilitate în sectorul tutunului este unul puternic.
Anul trecut, producătorii de țigarete au virat la buget circa 3 miliarde de euro, ceea ce înseamnă aproximativ 2% din PIB și peste 12% din totalul veniturilor bugetare. De asemenea, circa 40% din totalul încasărilor din accize reprezintă accize la tutun.
„Dacă Directiva tutunului nu se aprobă în prima parte a acestei sesiuni legislative, se pune în pericol toată structura pe care e construit bugetul anului viitor, România riscând să piardă un miliard de lei pe lună în primele trei luni din 2017”, adaugă oficialul BAT România.
Este nevoie de o perioadă de tranziție de trei luni de la publicarea normelor pentru adaptarea producției. De asemenea, de încă cel puțin șase luni de la data adaptării pentru curățarea pieței de produsele fabricate pe vechea lege. Totodată, este necesar să nu fie excedat cadrul Directivei, pentru că deja este foarte târziu, consideră producătorii.
„Dacă Directiva tutunului nu se aprobă în prima parte a acestei sesiuni legislative, se pune în pericol toată structura pe care e construit bugetul anului viitor. Riscăm să pierdem un miliard de lei pe lună în primele trei luni din 2017”, a declarat Andreea Paul, deputat, membru în comisia de buget-finanțe bănci, în cadrul unei dezbateri.
Deputatul a adăugat că, deși Directiva privind producția și comercializarea produselor din tutun a fost publicată în Jurnalul Oficial al UE în 2014, nu s-a putut „mișca nimic, astfel încât producția să fie adaptată la noile reguli, tocmai pentru că nu a existat legislație națională, care să includă toate specificațiile tehnice”.
La rândul său, preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), Dragoş Doroş, spune că întârzierea implementării Directivei tutunului în legislaţia românească va duce la scăderea încasărilor la bugetul de stat, mai ales că deja au fost înregistrate fluctuaţii îngrijorătoare la încasările din accizele la tutun, la început de an.
„Suntem pe o trasă mediană, însă lucrurile se încordează, pentru că sunt niște termene de respectat. Suntem în continuare îngrijorați, este o presiune constantă asupra veniturilor bugetare. Este necesar să fie adoptată o legislație clară și predictibilă, astfel încât veniturile bugetare să fie protejate”, a declarat miercuri şeful ANAF, în cadrul unei dezbateri pe această temă.
Întârzierea transpunerii este cauzată în special de faptul că Directiva tutunului nu se află pe agenda publică, din cauza confuziei care se face pe de o parte între chestiunile tehnice legate de producție și comercializare care fac obiectul acestui act normativ și, pe de altă parte, prevenția și controlul consumului de tutun, care fac obiectul unei alte legi.
„Dacă nu avem legislație predictibilă, contrabanda crește. Un punct procentual de comerț ilicit cu țigarete înseamnă pierderi de 35-40 milioane de euro la bugetul statului. Dialogul instituțional, cooperarea transfrontalieră, precum şi predictibilitatea legislativă sunt elemente esențiale în combaterea comerțului ilegal cu produse accizabile”, a precizat, la rândul său, Dorel Fronea, șeful autorității vamale din România.
Impozitul pe salarii și asigurările sociale aferente locurilor de muncă directe și alte taxe locale ar aduce o pierdere bugetului de peste 30 milioane euro, arată oficialii producătorilor de ţigarete.
Aceştia afirmă că deficitul balanței comerciale este în creștere, dar țigaretele și produsele din tutun contribuie pozitiv la echilibrare, exporturile fiind într-o creștere vertiginoasă de peste 60%, comparativ cu 2011.
„Bulversarea unei industrii care contribuie lunar cu circa 1 miliard de lei (circa 0,15% din PIB) la buget prin plata accizei și taxelor, pune în pericol ținta deficitului bugetar de 2,95%”, arată datele prezentate de producătorii de ţigarete, în cadrul dezbaterii.
Ei atrag atenţia că, în cazul în care legea de transpunere nu va fi adoptată până la finele lunii octombrie și/sau nu va prevedea un termen de tranziție pentru adaptarea producției, va crește contrabanda care, la nivelul actual de 15%, generează pierderi anuale bugetului de stat de circa 600 milioane euro, la care se adaugă cheltuielile pentru combaterea infracționalității, în condițiile în care evaziunea și criminalitatea transfrontalieră figurează ca priorități în Strategia Națională de Apărare a Țării.
Marii jucători spun că, dacă proiectul de lege nu se va aproba urgent, în debutul acestei sesiuni parlamentare, există pericolul real pentru ratarea celui de al doilea termen obligatoriu prevăzut în Directivă și în proiectul de lege, 20 mai 2017, dată la care, pe piață, ar trebui să existe doar produse conforme noilor reglementări.
Comercianții precizează că, dacă nu vor fi cel puțin șase luni între data prevazută pentru conformarea producției și data de 20 mai 2017, pentru a permite curățarea naturală a pieței de produsele existente și înlocuirea lor cu cele noi, putem asista la retrageri masive de stocuri, „operațiune logistică complicată și costisitoare, cu consecințe vizibile pe rafturile goale ale magazinelor, cu returnări masive de taxe și accize care au fost deja plătite la buget, cu creșterea contrabandei și a cheltuielilor și eforturilor pentru combaterea acesteia”.
Între soluţiile propuse de companiile din domeniu sunt: separarea clară între reglementarea urgentă a producției și comercializării, stabilirea unui calendar care să prevadă în mod predictibil pașii de urmat, dar şi predictibilitatea cadrului de reglementare, care va securiza veniturile bugetare pentru 2016 și următorii ani.
Industria tutunului aduce la buget circa 3 miliarde de euro anual, fiind al doilea mare contribuabil după industria petrolieră.
Pe piaţa românească a tutunului sunt prezente toate cele trei companii care domină şi la nivel internaţional industria tutunului: BAT, JTI şi Philip Morris International, care deţin împreună 95% din piaţă.
