Statul va câștiga anual de la baruri și restaurante 300 milioane lei din impozitul specific, adică de 15 ori mai mult decât din impozitul pe profit, pentru că toți operatorii vor plăti taxa, indiferent dacă au sau nu profit, spune preşedintele Organizaţiei Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA), Dragoş Petrescu, noua formă de impozitare fiind de fapt noul impozit forfetar ce înlocuieşte practic impozitul pe profit.
“Concret, toate firmele din țară care au cod CAEN „Restaurante Baruri” abia dacă plătesc împreună, anual, puțin peste 20 de milioane de lei impozit pe profit. Din calculele HORA, după ce se va aplica impozitul specific, statul va încasa de 15 ori mai mult de la restaurante și baruri, respectiv peste 300 de milioane de lei”, precizează preşedintele patronatului.
Acesta spune că doar 5% dintre restaurantele și barurile din România plătesc impozit pe profit, asta deşi mai mult de jumătate din restaurantele și barurile din România sunt profitabile. Astfel, încasările statului din această taxă ajungeau în anul 2013 la suma de doar 20 de milioane de lei pe an.
„După ce se va introduce impozitul specific, care prevede ca toți operatorii să plătească o taxă, indiferent dacă au sau nu profit, încasările la bugetul statului vor crește de 15 ori”, afirmă Petrescu.
De exemplu, cel mai mic bar sau restaurant dintr-o comună va achita în jur de 1.000 de lei pe an, sumă care nu poate afecta activitatea firmei respective.
Preşedintele patronatului spune că impozitul specific votat recent de Parlament este binevenit in industria ospitalității, iar pentru industria HoReCa este „un pas înainte pentru o concurență loială”.
Asociația HORA consieră totodată că imozitul va ajuta la transparentizarea pieței de restaurante.
“Dacă președintele Klauss Iohannis va promulga legea impozitului specific votată la sfârșitul lunii iunie în Parlament, hotelurile, barurile și restaurantele vor plăti, începând din 2017, indiferent de mărimea cifrei de afaceri și de nivelului profitului, un impozit special, calculat pe numărul de locuri de cazare sau mărimea spațiului alocat activității”, adaugă şeful HORA.
Ideea înlocuirii impozitului pe profit cu un impozit specific s-a născut cu câțiva ani în urmă, pornind de la realitatea din industria HoReCa, unde foarte puțini operatori sunt, oficial, profitabili, motiv pentru care nu plătesc impozit pe profit. Acest lucru se întâmplă din mai multe motive: fie vânzările reale nu se declară, fie au găsit alte mijloace de înregistrare a cheltuielilor off shore, fie își amoritzează continuu investițiile.
„Nu este corect ca doar 5% din jucători să declare că înregistrează profit la sfârșit de an, pentru că nu este real. Din estimările noastre, mai mult de jumătate din restaurantele și barurile din România sunt profitabile, adică de zece ori mai mult decât ce se declară. Altfel, cum s-ar putea explica faptul că trecem zilnic, de mulți ani, pe lângă restaurante și baruri care funcționează de atâta vreme? Dacă ar fi avut pierderi an de an, s-ar fi închis de multă vreme”, a declarat Dragoș Petrescu, președintele HORA.
În opinia sa, nu este o lege perfectă și ar putea fi îmbunătățită, însă “este un pas înainte pentru o competiție loială și pentru transparentizarea pieței de restaurante”, a mai spus Dragoș Petrescu.
Potrivit proiectului de lege adoptat la sfârşitul lui iunie de Camera Deputaţilor, firmele cu profit mare vor fi avantajate de noua formă de impozitare, dar în schimb micii întreprinzători vor trebui să plătească ”impozitul specific” indiferent dacă fac sau nu profit.
Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), Alin Burcea, a declarat recent pentru News.ro că introducerea unui nou sistem de impozitare în industria hotelieră şi de alimentaţie publică, adoptat de Camera Deputaţilor în urmă cu câteva zile, ar trebui să genereze o ieftinire a pachetelor turistice.
Burcea afirmă că noua taxă este practic un impozit forfetar ce înlocuieşte impozitul pe profit şi care va fi plătit acum de toate firmele din industria hotelieră, „nu doar de unele”. Şeful ANAT precizează că orice companie care face cazare va trebui să plătească de acum statului un impozit mic, din punctual lui de vedere „chiar foarte mic”.
La rândul său, secretarul de stat la Ministerul de Finanţe, Gabriel Biriş, este de părere că ”diferenţa dintre impozitul pe profit datorat în mod normal şi acest «minunat» impozit specific se numeste «ajutor de stat». Care ajutor de stat poate fi acordat, dar numai după ce se îndeplinesc ceva formalităţi. Care nu au fost făcute…”.
Iar ajutoarele de stat care nu respecta reglementările europene, vor trebui ”recuperate de stat de la beneficiari. Cu dobânzi. Care vor fi calculate, ghici cum? În urma unor controale (tematice), care vor veni, evident, cam la limita perioadei de prescripţie, ca să se strangă şi dobânzi”, comentează Biriş într-o postare recentă pe Facebook.
El atrage atenţia şi că noua lege avantajează afacerile mari, care vor plăti mai puţini bani la stat.
Camera Deputaţilor a adoptat marţi Legea privind impozitul specific al unor activităţi care, prin derogare de la Codul Fiscal, instituie un nou sistem de impozitare în industria hotelieră şi de alimentaţie publică, impozitul specific fiecărui agent economic fiind calculat în funcţie de mai multe variabile, precum zona, coeficientul sezonier şi coeficientul de categorie a hotelului sau pensiunii.
Motivarea instituirii unui impozit specific acestor sectoare de activitate este legată de nivelul mare al evaziunii fiscale, legea fiind necesară, se arată în expunerea de motive, din ”necesitatea asigurării unui tratament fiscal echitabil în mediul economic care să respecte principiul proporţionalităţii. Noua modalitate de impozitare aplicabilă contribuabililor din sectorul turistic, restaraunte şi alimentaţie publică, va conduce la promovarea unei etici în afaceri, prin eliminarea unei concurenţe neloiale, creşterea conformării voluntare şi stimularea investiţiilor.
Astfel, impozitul va varia în funcţie de zona în care se află contribuabilul fiind stabilite cinci categorii distincte de zone, cu coeficienţi de zonă diferiţi: Bucureşti; opt poli (Braşov, Cluj, Constanţa, Craiova, Iaşi, Ploieşti, Sibiu, Timişoara); municipiile; oraşele şi staţiunile de interes naţional; zona rurală, Delta Dunării; staţiunile de interes local. Primele patru categorii sunt împărţite, la rândul lor, fiecare dintre ele, în alte patru zone, în funcţie de distanţa faţă de centrul localităţii.
Legea introduce şi un coeficient sezonier care se referă la perioada de funcţionalitate a unităţilor de cazare în timpul unui an: mediul rural; litoralul; Delta Dunării; staţiunile montane; Bucureştii, cei opt poli, municipiile şi oraşele; staţiunile balneare. Ultimul coeficient este legat de numărul de stele sau de margarete al hotelului sau pensiunii.
Prin aplicarea acestor coeficienţi asupra fiecărei unităţi hoteliere sau de alimentaţie publică rezultă valori diferite ale impozitului specific datorat statului, de la o unitate sau alta. În calculul impozitului specific, mai sunt incluse numărul de locuri de cazare, suprafaţa utilă a locaţiei şi coeficientul de ajustare pentru spaţiul tehnic.
Patronatul HORA a fost înființat în anul 2013, iar printre membrii săi se numără restaurante, baruri și cluburi importante din România.
Organizaţia este autoritatea reprezentativă a industriei ospitalităţii româneşti, având misiunea de a susţine şi de a promova interesele şi valorile comune ale membrilor săi pe plan naţional şi internaţional.
