Ministerul Mediului lucrează la un proiect de lege prin care valoarea taxei de salubritate plătită de cetăţeni să fie stabilită în funcţie de cât gunoi aruncă, iar în cazul în care colectează selectiv, aceasta va fi mai mică. Măsura este completată de o linie de finanţare dedicată managementului deşeurilor în valoare de 130 de milioane de lei, în încercarea de a grăbi atingerea ţintei de reciclare pe care România şi-a asumat-o, de reducere a deşeurilor la 50% până în 2020, a anunţat luni ministrul de resort, Cristiana Paşca Palmer, la Forumul Administraţiei Publice Locale.
„Lucrăm acum la Legea 211 pentru a introduce acest principiu pentru că, în baza acestuia, noi vrem de fapt să stimulăm cetăţenii să colecteze selectiv acasă şi să se depună mai puţin deşeu în final la groapa de gunoi. Colectând selectiv, noi, practic, vrem să valorificăm ce este bun din deşeu. Sunt tot felul de variante de lucru. Este şi varianta în care sunt nişte saci cu un anumit volum şi atunci ştim exact: 10 litri, 20 de litri, 60 de litri. Este standard dacă se merge pe varianta saci”, a spus Palmer, informează Agerpres. Ministrul a dat ca exemplu sistemul belgian. „O ţară în care eu am locuit destul de mult, Belgia, are varianta cu saci, saci de diferite culori. Pe galben se colectează hârtia, pe albastru – plasticul şi de diferite volume. Atunci, ştie şi cetăţeanul şi salubristul ce a luat. Pentru această colectare se stabileşte o zi anume a săptămânii. Dacă ai scos deşeul de hârtie în ziua în care trebuia să scoţi deşeul menajer, nu numai că nu ţi-l ia, dar plăteşti şi o amendă”, a mai afirmat ministrul Mediului.
„În clipa de faţă cetăţenii aruncă amestecat. Se amestecă plastic, cu hârtie, cu gunoi menajer. Noi vrem să-i ajutăm pe cetăţeni – prin aceste instrumente – să colecteze selectiv. Noi, ca minister, facem cadrul legal. Depinde de autorităţile locale să constituie infrastructura şi de salubrişti, respectiv saci, dacă se merge pe saci, în alte ţări se merge pe o etichetă, ziua în care să se colecteze. (…) Pe cetăţean îl va costa mai puţin să colecteze selectiv. Dacă le amesteci, te costă mai mult. Tu, în mod normal, ar trebui să nu mai plăteşti nimic pentru partea pe care ai colectat-o selectiv, partea reciclabilă. Atunci, tu, dacă nu mai plăteşti nimic pentru hârtie, plastic, toată cantitatea de deşeu menajer se reduce”, a mai arătat Palmer.
Proiecte pentru managementul deșeurilor
Pe lângă noul concept legislativ, Ministerul Mediului a promovat un sistem de finanțare specială pentru managementul deșeurilor. „Sunt 100 de milioane de lei pentru prevenţie, reparare, refolosire, reciclare şi, în plus, o altă linie de finanţare de 30 de milioane de lei pentru educaţie şi conştientizare. Şi autorităţile locale sunt eligibile pentru aceste finanţări”, a explicat ministrul în cadrul unei conferinţe pe teme de administraţie publică.
Potrivit acesteia, România a avansat foarte încet în ceea ce priveşte reciclarea, în nouă ani şi jumătate reuşind să atingă un procent de doar 3%. „În ceea ce priveşte managementul deşeurilor, din păcate România stă foarte foarte prost. Avem o ţintă de reducere la 50% a deşeurilor depuse la groapa de gunoi până în 2020. Pentru a ajunge la această ţintă de reciclare am avut la dispoziţie, imediat după ce am aderat la UE, practic 14 ani, din 2007 până în 2020. În primii nouă ani şi jumătate am reuşit să ajungem la o reciclare doar de 3%, în 71% din timpul pe care îl aveam la dispoziţie. Mai avem 47% reciclare de atins în următorii patru ani. Deci, dacă la noi în nouă ani şi jumătatea reciclarea a crescut în medie cu sub 0,3% pe an, în timpul rămas la dispoziţie, până în 2020, trebuie să creştem reciclarea cu aproape 12% în medie în fiecare an. Adică o performanţă de 39 de ori mai bună decât cea de până acum”, a mai spus Paşca Palmer.
Ministrul Mediului a mai spus că, la nivelul Uniunii Europene, calculele arată că atingerea obiectivului zero deşeuri ar duce la crearea a aproximativ două milioane de locuri de muncă, la realizarea unor economii de 600 de miliarde de euro şi la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră de 2% – 4%.
