România a cheltuit anul trecut peste 2,4 miliarde lei pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, sumă reprezentând 0,47% din PIB, în scădere cu 0,01 puncte procentuale faţă de anul 2009, conform Institutului Naţional de Statistică (INS).
Din suma cheltuită anul trecut pentru activitatea de cercetare-dezvoltare în cele patru sectoare de performanţă, 2,045 miliarde lei au reprezentat cheltuieli curente, respectiv 84,7%, şi 368,4 milioane lei – cheltuieli de capital, respectiv 15,3 %.
Ponderea cheltuielilor de capital pentru dotarea unităţilor care au desfăşurat activitate de cercetare-dezvoltare a crescut cu 3,4% în anul 2010 faţă de anul 2009.
În anul 2010, cercetarea fundamentală a înregistrat o uşoară creştere, cu 0,6 puncte procentuale în cheltuielile totale comparativ cu anul 2009, respectiv de la 42,3% la 42,9%. Cercetarea aplicativă a avut în anul 2010 o creştere de 1,2 puncte procentuale în cheltuielile totale, respectiv de la 48,8% la 50%. Pentru dezvoltarea experimentală, din cheltuielile totale a fost alocat un procent de numai 7,1%.
După sursele de finanţare, fondurile publice au avut cea mai ridicată pondere, menţinându-se la aproximativ acelaşi nivel ca în anul 2009, respectiv 54,4%, urmate de sursele de la întreprinderi, în scădere cu 2,5 puncte procentuale, comparativ cu anul 2009 (32,3% faţă de 34,8%).
Din fondurile publice, cele mai mari sume le-au primit unităţile din sectorul guvernamental (47,3%), urmate de unităţile din sectorul învăţământ superior (31,4%) şi unităţile din sectorul întreprinderi (21,2%).
Intensitatea cercetării (calculată ca raport între cheltuielile totale de cercetare-dezvoltare şi produsul intern brut) în anul 2010, a înregistrat o pondere de 0,47%, procent aproximativ egal cu cel înregistrat în anul 2009.
Cheltuiala provenită din fondurile publice deţine o pondere în Produsul Intern Brut de 0,26% în anul 2010, la fel ca şi în anul 2009.
La 31 decembrie 2010, lucrau în activitatea de cercetare-dezvoltare 39.065 persoane (din care 17.639 erau femei, reprezentând 45,2%), menţinându-se un procent similar cu anul 2009. După nivelul de pregătire profesională, din numărul salariaţilor, 33.271 au studii superioare (85,2% din total), iar 5.794 au altă pregătire, exclusiv superioară.
