Acasă EconomieBanci & Asigurari Băncile vor să se vadă cu Finanţele

Băncile vor să se vadă cu Finanţele

de M G

Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) vor solicita organizarea unor sesiuni de lucru cu ministrul Finanţelor Publice, pentru a prezenta poziţia şi argumentele comunităţii bancare şi a înţelege priorităţile şi provocările instituţiei publice, se arată într-un comunicat de presă al celor două organizaţii.

„În desfăşurarea activităţii, instituţiile de credit au acţionat în conformitate cu legile în vigoare şi cu cerinţele impuse de autorităţile de supraveghere şi reglementare naţionale şi internaţionale şi de impunere. Instituţiile de credit operează într-un cadru strict reglementat, iar înregistrările contabile sunt validate de auditori independenţi cu reputaţie, al căror profesionalism este recunoscut la nivel internaţional. Rezultatele financiare ale sistemului bancar din ultimii ani au fost influenţate de efectele crizei economice, de măsurile impuse pentru întărirea rezilienţei sectorului, de reducerea riscului de credit prin acoperirea creditelor neperformante cu provizioane, de reducerea dobânzilor şi de schimbarea modului de calcul prin conversia la standardele internaţionale de raportare financiară (IFRS) începând cu anul 2012”, se arată în document.

Cele două organizaţii susţin că măsurile menţionate au avut la bază reglementările Băncii Naţionale a României (BNR) şi ale Autorităţii Bancare Europene (EBA) privind derularea activităţii bancare şi standardele internaţionale de raportare financiară.

„Provizioanele se înregistrează în conformitate cu standardele internaţionale de contabilitate. Sistemul bancar românesc şi-a demonstrat stabilitatea structurală pe parcursul crizei şi în perioada post-criză, prin menţinerea la nivel adecvat a indicatorilor de solvabilitate şi lichiditate. Indicatorul de lichiditate imediată era de 40% la finele anului 2016. Indicatorul de solvabilitate la nivelul sistemului bancar era de 19,80%, la finele lunii martie 2017. Menţinerea indicatorului de solvabilitate peste dublul pragului minim stabilit conform cadrului de reglementare european CRD IV/CRR, de 8%, s-a făcut în principal prin aport de capital suplimentar din partea acţionarilor. În perioada 2008-2016, capitalul social a fost majorat de către bănci cu 3,5 miliarde euro. În perioada crizei economico – financiare, România nu a fost nevoită să sprijine cu bani publici sectorul bancar”, informează ARB şi CPBR.

De menţionat, autorităţile vor să identifice toate vânzările de credite neperformante ale băncilor care s-au realizat la preţuri nejustificate sau prin intermediul unor companii din diverse paradisuri fiscale, a anunţat, pe 3 august, Ionuţ Mişa, ministrul Finanţelor Publice, într-o emisiune la Digi24.

„Avem un plan de a identifica toate vânzările de credite neperformante care s-au realizat la preţuri nejustificate sau prin intermediul unor companii offshore, unor companii în diverse paradisuri fiscale pentru a încerca să-i facem pe cei care funcţionează astăzi în sistemul bancar că noi ştim exact ce se întâmplă şi să-i determinăm să renunţe la astfel de practici, să-i determinăm să facă înregistrările corecte, toate operaţiunile corect şi, la fel ca în alte ţări din Europa, să plătească impozit pe profit”, a explicat Ionuţ Mişa, subliniind că sunt 46 de bănci active în România, dintre care 31 nu au plătit impozit pe profit.

Potrivit acestuia, nu tot sistemul bancar are o problemă, ci o parte are o problemă în relaţia cu statul român şi cu administraţia fiscală din România.

„Nu cred că nu le merge business-ul. Cred că sunt pierderi, unele dintre ele realizate şi datorită unor transferuri de credite neperformante. Cea mai mare pondere generată la nivelul acestor bănci este datorită transferului de credite neperformante. S-a realizat un proces de vânzare a creditelor neperformante foarte masiv, în ultimii ani. În condiţiile în care vinzi un credit de 100 de milioane cu 5 milioane, indiscutabil că ai o pierdere consistentă, realizezi un profit, iar această pierdere vine şi stinge integral acel profit şi statului român nu mai ai ce să îi plăteşti, pentru că eşti pe pierdere. Într-un fel sau altul aceste lucruri au trenat de la an la an”, a mai afirmat ministrul Finanţelor.

Pierderile băncilor cauzate de lipsa de creditare

O bună parte din pierderile înregistrate de bănci provine din faptul că acestea nu dau credite, a declarat, marţi, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.

„Eu, dacă vreţi, vă fac acum o scurtă declaraţie, care, probabil, mâine o să apară în toată presa. Păi, bună parte din pierderile băncilor este din faptul că nu dau credite, că doar nu crede cineva că pot să trăiască numai din comisioanele la plăţi sau de la schimbul valutar, nu?! Au sedii de întreţinut, au salarii de plătit, au impozite de plătit, pe salarii, pe CAS şi aşa mai departe. Au cheltuieli. Banca nu e un … dacă nu dau credite, capacitatea lor de a face profit este mică”, a spus Isărescu, potrivit Agerpres.

Guvernatorul a afirmat în cadrul conferinţei pe marginea Raportului semestrial asupra inflaţiei că nivelul companiilor bancabile este unul redus, respectiv 12.000 din 500.000, acest lucru spunând „foarte mult”.

Întrebat despre creditele neperformante vândute de bănci, Mugur Isărescu a răspuns că, în condiţii normale, o bancă nu are motive să vândă mai ieftin decât ar putea să vândă.

„Dacă este vorba de offshore-uri şi aşa mai departe, trebuie penalizate imediat. Nu avem noi, aici, la Banca Naţională, nicio reţinere dacă descoperim aşa ceva, să le spunem Fiscului sau organelor de drept – şi am făcut-o când a fost cazul”, a subliniat şeful BNR.

din aceeasi categorie