Romsilva nu va mai da bonusuri de pensionare, iar banii din Fondul de împădurire au fost cheltuiți potrivit legii, a susținut conducerea Romsilva în fața deputaților din Comisia de mediu. De fapt, după audirea directorilor, se pare că toate acuzele aduse de ministrul Mediului cu privire la administrarea defectuoasă a Regiei Naționale a Pădurilor au picat; ori situația era alta, ori s-a modificat legislația pentru rezolvarea problemei. Audierea din Parlament aproape că a avut rezultatul invers decât cel așteptat de toată lumea, dacă luăm în calcul energiile consumate în spațiul public; conducerea Romsilva a avut răspuns la orice, iar deputații s-au cam „predat”. Oricum, tot scandalul din jurul regiei a avut și rezultate. Pe lângă eliminarea bonusurilor de pensionare, mult hulite, dar nesemnificative comparativ cu alte probleme, cea mai mare reușită este alta – Romsilva a fost „mișcată” din încremenirea în care stă de zeci de ani.
Și pentru că tot era vorba de păduri, Comisia pentru mediu a organizat și o dezbatere privind noul Cod Silvic, adoptat acum câteva luni. Opinia tuturor, indiferent că este vorba de forestieri, autorități sau societate civilă– Codul trebuie modificat.
Comisia pentru mediu și echilibru ecologic din Camera Deputaților a chemat conducerea Regiei Naționale a Pădurilor (RNP) Romsilva pentru a lămuri situația unor probleme susținute public de către ministrul Mediului. Acesta a acuzat plata unor bonusuri de pensionare care au ajuns și la 100.000 de euro, iar Corpul de Control ar fi găsit lipsă peste 30 milioane de lei din două fonduri constituite la nivelul regiei, care au scop finanțarea împăduririlor și a drumurilor forestiere.
Cum era de așteptat, directorul general provizoriu al Romsilva, Marius Sîiulescu, a făcut o prezentare în note pozitive a regiei. „S-a vorbit foarte mult despre pierderile financiare realizate de către Regia Naţională a Pădurilor Romsilva. Ţin să menţionez că Romsilva are ca şi funcţie de bază administrarea pădurilor statului. Această administrare se bazează pe un management forestier durabil, ceea ce înseamnă a asigura un echilibru în orice moment între cele trei funcţii importante ale pădurii – şi vorbim aici de funcţia socială, funcţia de mediu şi funcţia economică. Să discutăm doar de partea financiară în ceea ce priveşte direcţiile silvice, din punctul nostru de vedere, este un mod păgubos pentru că modul de administrare trebuie să îmbine cele trei funcţii de care am pomenit mai devreme. Modul de organizare a Regiei Naţionale a Pădurilor este de tip piramidal, în care din zona direcţiilor silvice care au un potenţial mai mare de valorificare de specii mai valoroase de masă lemnoasă ajutăm şi susţinem şi direcţiile în care speciile forestiere nu sunt dintre cele mai mai valoroase”, a susținut directorul Romsilva.
După ce ministrul Mediului a acuzat pierderile de la RNP, acum directorul regiei a venit cu precizări. „Niciodată în existenţa ei, în decursul celor 34 de ani de funcţionare a Romsilva, nu am înregistrat pierderi financiare. Din contră, pot să vă spun că în perioada 2019 – 2023, profitul realizat de Regia Naţională a Pădurilor s-a ridicat undeva la aproximativ 800 de milioane lei, din care 90% au mers în bugetul statului. Mai mult decât atât, după cum ştiţi, Agenţia AMEPIP, care monitorizează şi evaluează performanţele întreprinderilor de stat, a situat Romsilva în topul companiilor de stat performante atât în ceea ce priveşte profitul, cât şi cifra de afaceri”, a adăugat Sîiulescu.
„Regia Națională a Pădurilor nu este o instituție perfectă, dar, prin dialog, putem găsi soluții”, a punctat directorul general.
Oficialul Romsilva a ajuns și la inevitabilul subiect al bonusurilor pe care angajații regiei le primesc. Potrivit Contractului Colectiv de Muncă, sunt 17 bonusuri ce pot fi acordate. „Ţin să vă precizez că niciunul dintre angajaţii Regiei Naţionale a Pădurilor nu beneficiază de 17 sporuri”, a spus Sîiulescu.
Cât privește mediatizatul bonus de pensionare, Marius Sîiulescu a declarat că, „începând cu anul 2025, printr-un ordin intern, având în vedere şi <Ordonanţa trenuleţ>, Regia Naţională a Pădurilor a suspendat acordarea bonusului respectiv”. Potrivit acestuia, există o negociere între administraţie şi sindicat pentru modificarea contractului colectiv de muncă, valabil până în anul 2027, pentru a-l pune în concordanţă cu noile modificări legislative.
Dispută și nu prea
De fapt, tocmai acest bonus a fost „mărul discordiei” pentru care președitele Comisie pentru Mediul, deputata Diana Buzoianu, membru USR, a solicitat explicații în Parlament din partea conducerii RNP. Ea a acuzat Romsilva că taie pădurile ca să aibă bani pentru plata acestor bonusuri exagerate. Cu banii plătiți pentru aceste bonusuri s-ar fi putut face împăduriri sau s-ar fi finanțat măsuri de mediu.
Mai mult, Diana Buzoianu a adus în spijinul spuselor sale chiar datele furnizate de regie. „S-au pensionat 438 (n.r. – persoane) în anul 2020, 576 în 2021, 395 în 2022 şi 890 în 2023, deci dublu sau chiar triplu faţă de ceea ce era media înainte de aceste bonusuri. În 2023 au fost plătite 135 de milioane de lei numai pe bonusurile de pensionare. Dumneavoastră vă gestionaţi banii tăind practic păduri. Deci, asta este realitatea: au fost necesare foarte multe păduri, să dispară multe, multe hectare din România ca să fie plătite 135 de milioane bonus de pensionare pentru aceste sute de salariaţi”, a adăugat Buzoianu.
Direcorul s-a apărat și a spus că „niciodată Romsilva nu şi-a făcut un scop din a tăia pădurile pentru a acorda aceste bonusuri”. Potrivit acestuia, oricum s-ar fi tăiat păduri, pentru că trebuie respectat amenajamentul silvic, documentul de bază în exploatarea pădurii. Cât privește valoarea mare plătită în 2023, aceasta este rezultatul aplicării legii, iar mulți dintre silvicultori au vrut să beneficieze de ea. Iar valoarea bonusurilor încasate nu ar fi fost chiar atât de mare, cel mai mult fiind aproximativ 260.000 de lei net.
În cele din urmă, audierea, care se aștepta să fie cu scântei, s-a terminat cu cele două părți „combatante” mulțumite: USR că a punctat public pe un subiect sensibil, cu mare priză la public, iar conducerea Romsilva că a scăpat ieftin și a prezentat situația așa cum se „vede” din regie.
Noul Cod Silvic în dezbatere
„Preambulul” audierilor conducerii Romsilva a fost o dezbatere pe tema noului Cod Silvic, publicat în Monitorul Oficial la începutul anului. Noul Cod este rezultatul a vreo 2 ani de dezbateri la toate nivelurile.
Tot USR a organizat și această dezbatere care s-a bucurat de o prezentă extrem de numeroasă, ce acoperă toate părțile implicate în domeniul silvic. Au fost prezenți reprezentanți ai Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Garda Națională Fortieră, silvicultori, forestieri, administratori de păduri, sindicaliști și societatea civilă. Toți au avut ceva de comentat cu privire la noul Cod Silvic, considerând că mai este nevoie de modificări. Cei ce se ocupă de administrare și exploatare au susținut că noul document pune prea mare accent pe partea punitivă și mai puțin pe administrarea pădurii. În plus, legea s-a îndepărtat de la dezideratul de a fi un cod suplu și simplificat, acuzând că este mai stufos ca cel precedent.
„Discuții pentru modificarea noului Cod Silvic la două luni de la adoptare – nu ar prea avea loc acest lucru”, a declarat Adrian Crețu, președintele Asociației Administratorilor de Păduri, la dezbaterile de la Comisia pentru Mediu. El a acuzat „simplificarea” pe care o voia noul Cod. „S-a ajuns de la 136 de articole la 169. Majoritatea sunt articole penale, împotriva administratorilor de păduri”, a spus Crețu.
În ultimii ani, discuțiile în domeniul silvic au fost centrate pe tăierile ilegale, pentru care avem deschisă și o procedură de infringement. Autoritățile au încercat să ia măsuri care să mulțumească structurile de la Bruxelles, dar și societatea, astfel că cele mai multe inițiative legislative au vizat măsuri care să ducă la reducerea acestor tăieri, cel mai des prin creșterea și diversificarea sancțiunilor.
„Lucrurile trebuie să fie echilibrate”, a susținut Crețu. El și-a arătat nemulțumirea cu privire la modul diferit în care sunt penalizate încălcările legii. „Dacă cineva taie în pădure, face pușcărie, dar dacă cei cu balastiere își dublează suprafețele exploatate fără autorizatie plătesc amendă. Nu e normal ca o persoană să păzească 1.000 ha de pădure și să fie trasă la răspundere ca și cum ar lucra într-o secție și, la ora 16.00, închide și pleacă acasă”, a arătat Adrian Crețu.
Concluzia lui a fost în asentimentul mai tuturor celor prezenți la dezbatere. „Pădurile României sunt bântuite de trei factori: seceta, dăunătorii și clasa politică”, a completat Adrian Crețu.
