Bogdan CHIRIȚOIU
foto: Ion Curelariu
Investigaţia derulată de Comisia Europeană referitoare la planul de restructurare a Complexului Energetic (CE) Oltenia (CEO) va mai dura câteva luni, însă statul român va ajuta compania să achiziţioneze certificatele de carbon, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, transmite Agerpres.
Acesta a fost luni şi marţi la Bruxelles, alături de ministrul Energiei, Virgil Popescu, pentru a discuta cu oficialii europeni pe marginea planului de restructurare a producătorului de energie pe cărbune (lignit), în contexul în care CE a deschis o investigaţie aprofundată la începutul lunii februarie.
„A fost o întâlnire de parcurs, nu suntem în etapa în care primim aprobarea finală a Comisiei pentru programele de restructurare. Comisia a spus că, într-adevăr, sunt progrese faţă de planul inţial, dar nu suntem încă la varianta finală a planului. La capitolul progrese putem include faptul că încercăm să atragem şi investitori terţi, de exemplu există interes din partea băncilor, dar ne uităm să aducem şi alte companii care să investească alături de Oltenia în noile capacităţi pe gaz şi panouri fotovoltaice. Deci planul e mai credibil aşa, pentru că arată că există surse de finanţare pentru partea care nu revine statului”, a precizat Chiriţoiu.
Potrivit acestuia, CEO trebuie să dovedească faptul că sunt garantate fondurile care vor reprezenta contribuţia companiei, reprezentând cel puţin 50% din costurile programului de restructurare.
„De asemenea, va trebui să arătăm şi că nu există interes din partea unor terţi investitori să preia activele companiei, instalaţiile existente. Comisia doreşte, din raţiuni legale, să se asigure de acest lucru. Aşteptarea mea este că nimeni nu este interesat să-şi ia în cârcă instalaţii vechi, spre sfârşitul vieţii lor, şi care sunt legate de costuri mari de poluare. Tehnologia în sine nu are viitor. Viitorul cărbunelui se numără în câţiva ani de acum încolo. Aceasta pentru că taxele de poluare sunt din ce în ce mai mari în Europa, care vrea să reducă poluarea, iar cărbunele nu mai este viabil din punct de vedere economic. Deci nu cred că vor fi investitori care îşi doresc să preia instalaţii pe cărbune. În schimb, cred că putem să reuşim să găsim investitori în instalaţii noi, pe gaze”, a continuat oficialul Consiliului Concurenţei.
El a susţinut că autorităţile române vor căuta soluţii în următoarea perioadă pentru a îmbunătăţi planul de restructurare.
„Comisia nu este încă în faza în care să poată să aprobe acest plan. Trebuie să fie parcursă această perioadă de consultare publică, ce spun terţii, şi să epuizăm posibilitatea apariţiei unor investitori care să preia active din Oltenia. Această etapă de consultare publică ar trebui să dureze o lună-două. Între timp, vom purta discuţii cu ministerul (n.r. Energiei) şi cu compania să vedem cum putem îmbunătăţi planul şi cum putem să atragem resurse non-publice, care trebuie să fie surse certe”, a susţinut Chiriţoiu.
Întrebat care sunt şansele ca planul să fie aprobat până la finalul lunii aprilie, el a răspuns: „Acesta este obiectivul pe care ni l-am stabilit, dar nu ţine numai de noi, deşi am acţionat în acest sens. Există şanse, dar în acelaşi timp nu exclud situaţia în care va mai dura câteva luni”.
În opinia sa, până la urmă ceea ce este important este să avem un plan credibil, care să se poată realiza, astfel încât compania să devină una viabilă.
„Oltenia produce cam 20% din energia consumată în România, ea poluează şi trebuie să o facem să polueze mai puţin, dar nu ne putem lipsi de ea. Nu poate dispărea peste noapte 20% din producţie. Deci asta este important: să ne asigurăm că economia românească are energia de care are nevoie, iar efortul bugetar pe care îl face statul, care este unul mare, vorbim de 1,2 miliarde (n.r. – euro) contribuţia statului, plus câteva sute de milioane din Fondul de Modernizare, că banii aceştia sunt bine cheltuiţi. Nu e suficient doar să facem planul, ci şi să ne asigurăm că toate lucrările se fac bine”, a subliniat el.
Totodată, întrebat ce se va întâmpla cu certificatele de emisii de gaze cu efect de seră (n.r. – certificate CO2) pe care compania trebuie să le achiziţioneze până la finalul lunii aprilie, Chiriţoiu a precizat: „Certificatele trebuie achiziţionate. Compania deja se află în dificultate şi nu putem să o lăsăm să încaseze alte sute de milioane de euro amendă. Deci sunt convins că Guvernul o să sprijine compania în continuare, nu văd alternativa. Planul de restructurare este una, discuţiile cu Comisia continuă, dar între timp activitatea companiei trebuie să continue. Ar fi foarte riscant să lăsăm o companie cu probleme să se împovăreze cu alte penalităţi. Aici nu avem încotro, va trebui să sprijinim compania să achiziţioneze aceste certificate”.
El nu a putut preciza care va fi forma legală a ajutorului pe care îl va da statul pentru achiziţia certificatelor de emisii aferente anului trecut, dar a subliniat că suma necesară este bugetată.
„Banii sunt prinşi în bugetul de stat, care este aprobat de Parlament, şi vom găsi o soluţie. Sunt convins că certificatele vor fi achiziţionate, iar compania îşi va putea continua activitatea”, a mai spus oficialul Concurenţei.
Este nevoie de energia Olteniei
Reamintim, Comisia Europeană a început, pe 5 februarie, o investigaţie aprofundată cu privire la planul de restructurare a CE Oltenia. România a notificat un ajutor de restructurare în valoare de 1,33 miliarde de euro, care constă într-un ajutor pentru salvare în valoare de 0,25 miliarde de euro deja acordat, un împrumut suplimentar garantat de stat de 0,31 miliarde de euro şi o subvenţie de stat în valoare de 0,77 miliarde de euro. În plus, se doreşte obţinerea unui ajutor de stat suplimentar în valoare de 711 milioane de euro din Fondul pentru Modernizare. Costul integral al Planului de restructurare este estimat de CE Oltenia la 3,5 miliarde de euro până în anul 2026. Pe lângă cele 1,33 miliarde euro sub formă de ajutor de stat, producătorul de energie pe bază de lignit trebuie să vină cu resurse în valoare de circa 1,5 miliarde euro.
În ceea ce privește certificatele CO2, pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, ce provoacă schimbările climatice, pe care le resimţim cu toţii (de la veri extrem de toride, la ierni siberiene, de la uragane, la inundaţii şi secetă), la nivel mondial s-au semnat mai multe acorduri ce limitează aceste emisii, precum cel de la Kyoto (1997) sau, mai recent, cel de la Paris (2015). Uniunea Europeană, în baza acestor acorduri, a instituit o schemă de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, un mecanism de reducere a acestor emsii, care se bazează pe principiul „limitare – tranzacţionare”. Este, de fapt, o detaliere financiară, de comercializare, a Protocolului de la Kyoto. EU ETS (European Union Emissions Trading System) a fost introdusă prin Directiva 2003/87 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră. Certificatele de emisii de gaze cu efect de seră (EUA – European Union Allowance) sunt titluri ce conferă unei instalaţii dreptul de a emite o tonă de CO2 echivalent.
În principiu, o termocentrală pe cărbune trebuie să achiziţioneze un certificat CO2 pentru fiecare megawattoră (MWh) produs, iar o termocentrală pe gaze – aproximativ 1 certificat CO2 pentru fiecare 2 MWh produşi. Dacă, până la sfârșitul lunii aprilie, un poluator nu demonstrează că deține certificatele aferente producției anului anterior, trebuie să plătească o amendă de 100 euro pentru fiecare certificat neachiziționat. În plus, nu este scutit ci trebuie să achiziționeze și certificatele. În prezent, un certificat CO2 costă circa 42 euro. CE Oltenia, pentru că a investit în conformarea la condiționalitățile de mediu circa un miliard de euro, are emisii mai scăzute, astfel că trebuie să achiziționeze circa 0,82 certificate/MWh. Ceea ce înseamnă că, la o producție de aproximativ 10 TWh, trebuie să achiziționeze circa 8 milioane de certificate de carbon, reprezentând un efort financiar de peste 300 milioane de euro (la prețul actual al certificatului). Dacă nu le achiziționează, amenda, care, dacă nu cumpără niciun certificat, ajunge la 800 milioane de euro, împreună cu obligația de a le cumpăra oricum, depășește 1,1 miliarde de euro. Și aceasta doar pentru anul 2020. Pentru că producătorul de energie trebuie să achiziționeze certificate CO2 pentru fiecare an, în continuare.
Un lucru este cert: capacitatea de import a României este limitată, așa că, fără producția CE Oltenia, economia României nu poate funcționa! De aceea trebuie ca autoritățile să găsească soluții astfel încât să continue producția pe lignit, cel puțin până apar noi capacități de producție, care să înlocuiască lignitul!
