Proiectul Neptun Deep este de o importanţă strategică pentru România şi cred că OMV Petrom nu va lua decizia să nu investească în Marea Neagră, a afirmat George Niculescu, secretar de stat în Ministerul Energiei, în cadrul ZF Power. Pe de altă parte, Christina Verchere, directorul general executiv al Petrom, a declarat, în cadrul aceleiași manifestări, că România va fi principala piață de desfacere pentru gazele din Marea Neagră.
„Eu cred că OMV Petrom nu va lua decizia să nu investească. Nu văd de ce am amâna mai mult decât a fost amânat până acum acest proiect. Consider acest proiect de o importanţă strategică pentru România şi nu văd de ce orice companie ar amâna această decizie. România nu este în război. În România nu avem absolut niciun conflict. Zona economică a Mării Negre din România este în afara războiului din Ucraina. Avem o prezenţă cât se poate de consistentă. România este un mediu sănătos pentru investiţii, atât în hidrocarburi, cât şi în celelalte tehnologii de producere a energiei”, a declarat Niculescu.
La începutul lunii februarie, directorul general al OMV Petrom, Cristina Verchere, a anunţat, într-o conferinţă de presă, că decizia finală de investiţie privind proiectul Neptun Deep va fi luată la jumătatea acestui an şi că „suntem mai aproape ca oricând de demararea acestui proiect”.
Pe de altă parte, întrebat dacă poate confirma faptul că Lukoil doreşte să plece din România, oficialul din Ministerul Energiei a precizat că „este o decizie pe care conducerea companiei, într-adevăr, o vehiculează”. „Pot să vă spun că, din punctul meu de vedere şi al atribuţiilor pe care le am la Ministerul Energiei, ţin legătura cu compania Lukoil din perspectiva „security of supply”, din perspectiva Pachetului 6 de sancţiuni în ceea ce priveşte ţiţeiul din Federaţia Rusă. Cu toţii, în această perioadă, am observat că, deşi aceste sancţiuni au fost aplicate atât în decembrie, cât şi în februarie, pentru produse petroliere, nu am avut absolut niciun fel de problemă pe piaţă. Despre decizia lor de a ieşi din România, vom vedea… Haideţi să vedem mai întâi decizia companiei Lukoil şi să vedem ce strategie va avea în perioada următoare. Este interesant să vedem ce va face şi în celelalte ţări, nu doar în România”, a precizat Niculescu.
În ceea ce priveşte hidrocarburile, secretarul de stat din Ministerul Energiei a susţinut că „mai avem loc de îmbunătăţiri”, iar în cazul offshore wind „suntem într-adevăr în faze incipiente”. „Vreau să vă spun că lucrăm la Ministerul Energiei, împreună cu Banca Mondială, la crearea cadrului legislativ pentru acest sector. Acest sector în momentul de faţă nu este reglementat, nu există un cadru legislativ care să-ţi permită sau să-ţi seteze baza legală prin care poţi să faci un proiect de producere de energie regenerabilă la Marea Neagră. Am văzut această lacună, această lipsă, şi împreună cu ministrul Energiei şi cu colegii din minister ne-am apucat să creăm acest cadru legislativ. (…) facem un asessment la tot ce înseamnă, ce ar trebui să însemne, această bucată de legislaţie, că nu reglementăm doar principii, ci facem şi o evaluare a potenţialului pe care România poate să-l joace în regiune, pentru că vorbeam de poziţia României în regiune. Cred că România va fi prima ţară din zona Mării Negre care va dezvolta acest cadru legislativ, în aşa fel încât investitorii să vină în România. O primă formă de legislaţie va fi pusă în dezbatere în discuţie în 2023, cu siguranţă”, a apreciat George Niculescu.
Acesta a adăugat că ministerul de resort din România are, în permanenţă, discuţii cu companiile din sectorul energetic, iar referitor la sistemul de taxare, deciziile recente sunt pentru o perioadă determinată. „Referitor la sistemul de taxare, trebuie să plecăm de la ideea că România a transpus un Regulament european în ceea ce priveşte taxarea şi taxa de solidaritate. Intrate în vigoare pe 28 decembrie 2022, toate aceste măsuri sunt măsuri pe termen scurt. Este o situaţie fără precedent, o situaţie cu care România, dar nu doar România, ţările din Europa, nu s-a mai întâlnit. Companiile din energie nu s-au mai întâlnit cu aceste situaţii, cu creşteri de preţuri. Dacă am fi avut această dezbatere undeva în 2019 nu am fi putut să concepem că un megawatt se poate tranzacţiona pe piaţa zilei următoare cu 2.500 de lei, cu 3.600 de lei. Sunt lucruri pe care nimeni nu avea cum să le prevadă. Guvernul României nu putea să asiste pasiv cum consumatorii de energie trebuie să plătească de 20 de ori mai mult decât o făceau înainte. Şi atunci au venit aceste modificări, să trateze punctual o situaţie fără precedent. Nu are nimeni niciun fel de scop să intervină în piaţă mai mult decât este nevoie. Aceste măsuri trebuia să fie luate în aşa fel încât consumatorul de energie casnic sau non-casnic să fie protejat. Măsurile sunt luate pe termen scurt. Măsurile în ceea ce priveşte suprataxarea sunt măsuri luate pe perioadă determinată, iar faptul că acordăm gir noilor investiţii, că suntem un partener şi că nu dorim să pierdem credibilitatea în faţa investitorilor, arată prin această Ordonanţă de urgenţă că noile investiţii în capacităţi de producţie de energie electrică nu vor fi suprataxate, tocmai pentru a nu pierde din încrederea investitorilor”, a explicat Niculescu.
Oprirea capacităților de producere a energiei se face doar prin înlocuire
Pe de altă parte, George Niculescu a declarat că planul de restructurare al sectorului energetic din România prevede înlocuirea treptată a capacităţilor actuale de producţie cu noi capacităţi de producţie moderne, din regenerabil, parcuri fotovoltaice, precum şi din turbine pe gaz, dar nu se va opri nicio capacitate de producţie până când nu se pune altceva în loc. „Să fiu foarte clar: nu oprim nicio capacitate de producţie până când nu punem altceva în loc. Planul de restructurare asta prevede – înlocuirea treptată a capacităţilor actuale de producţie cu noi capacităţi de producţie moderne, din regenerabil, parcuri fotovoltaice, precum şi din turbine pe gaz. Deci, nu iese nimic din funcţiune până când nu vom înlocui. Toate aceste măsuri pe care le avem în vedere la Ministerul Energiei au tocmai scopul de a consolida sistemul energetic naţional, scopul foarte important de menţionat fiind de a asigura consumatorilor casnici sau non-casnici nivelul necesar de energie, precum şi energie la un preţ accesibil, în aşa fel încât economia românească să rămână competitivă pe pieţele regionale (…). După o perioadă de timp de aproximativ 10 ani sau opt ani, energia verde redevine starul investiţiilor din sectorul energetic din România, iar Ministerul Energiei vine în sprijinul acestor investiţii prin fonduri atât din PNRR, cât şi din Fondul pentru modernizare. Într-adevăr, am lansat un „call” de proiect, anul trecut în luna mai, cu 457 de milioane de euro pentru a finanţa aproximativ 950 de megawaţi în fotovoltaic şi vânt. Cred că săptămâna trecută au fost primele dosare evaluate, iar lista a fost publicată pe site-ul ministerului. Dăm drumul la finanţări atât din Fondul pentru modernizare, scheme de sprijin care vor finanţa investiţii atât pentru societăţi comerciale, pentru autoconsum, societăţi comerciale care vor dori să producă energie electrică pentru a o injecta în reţea, precum şi instituţii publice”, a afirmat Niculescu.
Acesta a menţionat, totodată, că Transelectrica a semnat contracte cu Ministerul Energiei în valoare de 475 milioane de euro, iar schemele finanţate din Fondul pentru modernizare, cum ar fi cea pentru autoconsumul instituţiilor publice, au un buget de 550 de milioane de euro. „Cea pentru producţie energie din surse regenerabile pentru societăţi comerciale, tot buget de 500 de milioane de euro. Toate acestea sunt sume certe care vor intra în proiecte”, a subliniat George Niculescu.
Potrivit oficialului din Ministerul Energiei, la momentul actual există, la nivelul autorităţilor, o preocupare despre modul în care România va întâmpina iarna viitoare. „Vedem că nu au fost absolut niciun fel de probleme şi datorită nu doar a sezonului uşor din punct de vedere al iernii uşoare pe care am avut-o, ci şi din prisma eforturilor pe care le-am depus împreună cu toţi colegii din cadrul Ministerului Energiei, inclusiv cu domnul ministru Popescu, de a ne asigura că trecem cu bine peste această perioadă complicată. (…) prin proiectele pe care le facem şi prin proiectele pe care le derulăm, cele care privesc interconectarea noastră, vizăm diversificarea surselor de aprovizionare şi a rutelor prin care ne aprovizionăm cu gaze naturale. Vreau să reamintesc că, acum două săptămâni, Compania Naţională Romgaz a semnat un acord cu Socar, la Baku, pentru cumpărarea de gaze naturale pentru sezonul rece viitor. Ne preocupăm de cum vom întâmpina şi iarna viitoare, iar un alt proiect pe care vreau să-l menţionez este cel legat de acordul semnat pe 17 decembrie (2022, n.r), la Bucureşti, la Palatul Cotroceni, un proiect care practic ne va ajuta să ne atingem ţintele de decarbonare prin energia regenerabilă produsă în zona Mării Caspice, care va fi transportată pe teritoriul Georgiei şi pe sub Marea Neagră”, a mai spus secretarul de stat.
România va fi principala piață de desfacere pentru gazele din Marea Neagră
Principala piaţă de desfacere pentru gazul din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră este România, dacă OMV Petrom va decide să continue investiţiile în exploatare cu acest proiect, a subliniat Christina Verchere, CEO al OMV Petrom, în cadrul ZF Power Summit 2023.
„Ne dorim ca România să fie principala piaţă pentru acest gaz, aici sunt clienţii, aici este majoritatea clienţilor. Atunci când treci graniţa plăteşti şi un cost de transport, deci suntem motivaţi ca principala piaţă să fie România. Totodată, credem că România va intra într-o poziţie de exportator dacă discutăm despre potenţialul ţării în regiune. Dar ne concentrăm în princial pe piaţa din România”, a spus Christina Verchere.
Ea a reiterat ideea conform căreia OMV Petrom va lua decizia finală de investiţii asupra proiectului din Marea Neagră până la jumătatea anului 2023, ceea ce ar însemna că prima moleculă de gaz ar fi extrasă în 2027. „Suntem mai aproape decât am fost vreodată, ceea ce este important pentru noi după evoluţiile din ultimul an”. „Ce facem între timp? Toată lumea spune să lucrăm mai repede, mai repede, însă lucrăm cât putem de repede, suntem un operator prudent şi vrem să fim siguri că urmărim paşii internaţionali pentru proiectele de această dimensiune, lucrăm pe partea de procurement, lucrăm şi la câteva aspecte tehnice cu autorităţile de reglementare şi cu Guvernul”.
Marea Neagră se dovedeşte a fi din ce în ce mai interesantă din punct de vedere geologic pentru noi, cei din industria petrolului şi a gazelor. Neptune Deep a fost descoperit acum 10 ani, dar, de atunci, o nouă serie de descoperiri a avut loc în alte părţi ale Mării Negre, care continuă să extindă potenţialul de exploatare al locaţiei. Potenţialul Mării Neagre se dovedeşte a fi din ce în ce mai mare, a mai spus Christina Verchere. „Marea Neagră începe să fie un pol de interes major […]. De când Neptune Deep a fost descoperit în urmă cu 10 ani, alte zăcăminte importante de gaz natural au fost găsite în zonă”.
De asemenea, Verchere a afirmat că România va deveni din ce în ce mai populară pe piaţa energiei: „România are un potenţial uriaş. Cred că legat de acest subiect, sunt multe de spus. În mod evident, aşa cum am mai subliniat, Marea Neagră reprezintă un „game changer” atât pentru noi, cât şi pentru România, deoarece va potenţa rolul de exportator şi de jucător regional al României. Din punct de vedere energetic, România se află într-o poziţie extraordinară. De asemenea, sunt de părere că România este destul de avansată în ceea ce priveşte energia verde. Strategia noastră de expansiune a afacerilor vizează în principal spaţiul românesc, deoarece consider cu fermitate că în el rezidă un potenţial extraordinar.
Legat de poziţia României în viitor pe piaţa energetică, Christina Verchere a adăugat: „România va produce energie atât pentru nevoile proprii, cât şi pentru UE. Dar, ca acest obiectiv să fie îndeplinit, trebuie să atragem investitori. Ultimul an a fost incredibil de turbulent, dar trebuie, în viitor, să tratăm cu seriozitate acest potenţial şi să îl transformăm în realitate.”
