Doar 1% din volumul de lemn tăiat ilegal este descoperit de autoritățile de control, este concluzia celui de al 10-lea raport realizat de Greenpeace România. Oficial, avem 200.000 mc de lemn ilegal identificat de autorități, în condițiile în care ultimul Inventar Forestier Național a calculat o pierdere de 20 milioane de mc de lemn tăiat ilegal în fiecare an. De fapt, rezultatele IFN nu sunt recunoscute de autorități, amploarea lor fiind cea care deranjează. De aceea, ca soluție de bază, Greenpeace consideră că cel mai important este ca sistemul de urmărire a masei lemnoase, SUMAL, să devină operațional.
Autorităţile de control depistează doar 1% din totalul tăierilor ilegale de lemn care au loc în România, respectiv 200.000 mc din cele 20 de milioane mc lemn tăiat ilegal anual în ţară, arată cel de-al 10-lea raport al Greenpeace România, prezentat miercuri într-o conferinţă de presă. Această concluzie a fost oferită de Inventarul Forestier Național care a fost prezentat oficial, mai puțin partea cu tăierile ilegale. Potrivit documentului, în perioada 2013-2018, au fost tăiați 38 milioane mc de lemn anual; oficial, se pot recolta 18 milioane mc anual, de unde rezultă că restul de 20 milioane mc reprezintă tăieri ilegale. Cifra este cu mult mai mare față de primul IFN, din perioada 2008-2012, când au fost anunțate tăieri ilegale de 8,8 milioane mc anual.
La nivelul anului 2018, au fost identificate 11.419 cazuri de tăieri ilegale, ceea ce reprezintă o medie de 32 cazuri/zi, în scădere cu 5,8% față de anul trecut. „Cele mai multe cazuri s-au înregistrat în Mureș, Sălaj și Argeș. Totuși, nu acolo sunt cele mai multe tăieri ilegale, ci acolo se fac cele mai multe controale”, a declarat Ciprian Gălușcă, campaigner pentru păduri și biodiversitate în cadrul Greenpeace, miercuri, într-o conferință de presă.
Oficial, în 2018 au fost identificate 206.490 mc de lemn tăiat ilegal, cu 15,57% mai mult ca în 2017. Conform documentului Raportul Tăierilor Ilegale 2018, în topul eficienţei autorităţilor de control în combaterea fenomenului de tăieri ilegale în funcţie de cantităţile de lemn confiscate se află Poliţia – cu 55.393 mc, urmată de Garda Forestieră (30.415 mc) şi Jandarmeria (1.824 mc). De asemenea, din cauza relaxării Legii Contravenţiilor, la jumătatea lui 2017, numărul mijloacelor de transport confiscate a scăzut cu 74%, în contextul în care volumul de lemn tăiat ilegal şi raportat de autorităţi a crescut.
„Din pricina faptului că SUMAL (Sistemul automat de Urmărire a Materialelor Lemnoase) nu mai foloseşte imagini satelitare, aplicaţia Inspectorul Pădurii funcţionează acum în stare de avarie, precum şi a lipsei de transparenţă a autorităţilor, apelurile cetăţenilor la 112 pentru a sesiza transporturi şi cazuri de tăieri ilegale au scăzut cu 52%. Cu toate acestea, eficienţa acestor apeluri se păstrează, în continuare 1 din 5 apeluri ajută la descoperirea unei infracţiuni silvice. Credibilitatea cetăţenilor în procesul de sesizare a tăierilor ilegale este foarte mare, la fel şi eficienţa acestora: Garda Forestieră a primit anul trecut 846 de sesizări de nereguli forestiere, din care o treime (312) au fost confirmate în teren”, se menţionează în rezultatele raportului Greenpeace România.
„De fapt, operaționalizarea SUMAL este principala soluție pentru stoparea tăierilor ilegale. Nu trebuie să păzim arborii în pădure, ci trebuie să avem un sistem digitalizat care să urmărească lemnul până în magazin”, a spus Gălușcă. „Cerem imagini satelitare cât mai fidele. Așa vom putea vedea care sunt zonele cele mai afectate”, a punctat reprezentantul Greenpeace.
Problema tăierilor ilegale de pădure a revenit în forță în atenția publicului după ce, în cursul unei luni, doi pădurari au fost uciși în timpul serviciului. Silvicultorii au protestat în mai multe rânduri și au cerut modificarea statului lor, inclusiv înarmarea cu puști letale. „Este firească cererea silvicultorilor pentru înarmare, mai ales atunci când nimeni nu te apără. Credem că este o decizie greșită, pentru că poate genera abuzuri. În acest fel, se tratează efectul și nu cauza. Susținem punerea în funcțiune cât mai curând a SUMAL pentru că acest sistem ar reduce și riscul pentru silvicultori”, a completat Ciprian Gălușcă, reprezentantul Greenpeace.
