După semnarea Acordului de la Paris, la 22 aprilie la New York, Comisia Europeană va trece la împărțirea efortului pentru atingerea țintelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Comisarul pentru Schimbări Climatice și Energie consideră că România nu va avea o povară mare în cadrul efortului comun. Totuși, autoritățile ar trebui să fie extrem de vigilente pentru că la precedenta „împărțire”, România a fost dezavantajată.
Acordul de la Paris lasă la latitudinea statelor eforturile pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, în vederea limității creșterii temperaturii globale la cel mult 2 grade Celsius față de nivelul preindustrial. Uniunea Europeană, deci și România, și-a anunțat intenția de a reduce emisiile de CO2 cu 40% față de anul 1990, până în 2050. România a semnat Acordul de la Paris, dar, pentru intrarea în vigoare, este nevoie de ratificarea documentului, printr-o lege în Parlament.
Până atunci, Uniunea Europeană, statele membre, trebuie să stabilească nivelul cu care contribuie fiecare la atingerea țintei de reducere cu 40% a emisiilor CO2.
„Pe 22 aprilie, la New York, s-a semnat Acordul de la Paris. 175 de state au venit să semneze acest acord. (…) În iulie va apărea comunicarea de partajare a eforturilor (n.r. – de la CE) şi după ce încheiem negocierile şi vedem care este targetul final pe care îl va avea România putem să demarăm procedura de ratificare. Ne dorim să realizăm acest lucru până la alegeri pentru a fi parte a acestei familii europene. Ne-am propus să facem, anul acesta, câţiva paşi foarte concreţi”, a declarat, marţi, Cristiana Paşca Palmer, într-o conferinţă de presă.
Potrivit acesteia, România a făcut pași concreți pentru reducerea emisiilor, având în vedere că avem deja o strategie naţională pentru schimbări climatice şi un plan de acţiune. „Avem pe fiecare sector destul de clar ce trebuie să facă fiecare”, a precizat ministrul.
„Se discută acum de decarbonizarea transportului. Clădirile reprezintă unul dintre domeniile cele mai uşoare de lucru pentru că acolo se poate face reabilitarea pe principiul de clădiri verzi. Ministerul Mediului a lansat deja prin Fondul de Mediu o linie de finanţare care acum e în pregătire pentru Casa Verde, care va susţine financiar acest efort de „retrofitting” al clădirilor. Pe transport avem Rabla Plus (n.r. – program destinat mașinilor electrice). România este la început faţă de alte state în acest proces de tranziţie către o economie verde, bazată pe emisii reduse de carbon. Eforturile (n.r. – pe clădiri şi transport) aici se vor concentra”, a mai afirmat ministrul Mediului.
Comisarul Canete ține cu România
Întrebat de acțiunile Uniunii Europene de a ratifica Acordul de la Paris, în contextul în care SUA și China, cei mai mari poluatori mondiali, au anunțat că vor finaliza procesul în acest an, Miguel Arias Cañete, comisarul european pentru Schimbări Climatice și Energie, a declarat că Uniunea Europeană și-a stabilit ținta globală de reducere cu 40% a emisiilor CO2. „Sectorul energetic și industria vor trebui să opereze o reducere de 43%, iar agricultura, transporturile și contrucțiile – 30%”, a spus comisarul în cadrul conferinței de presă. „Ca să atingem ținta, unele state trebuie să-și reducă emisiile cu 40%, altele zero. România este mai aproape de zero decât de 40%, dar nu va fi chiar zero”, a precizat Canete. „Cerem României să-și stabilească ținte foarte ambițioase și să fie prudentă”, a completat comisarul european.
Acordul de la Paris este o continuare a Protocolului de la Kyoto unde, pentru prima dată, s-au impus ținde de reducere a emisiilor CO2. Uniunea Europeană a mers și mai departe și a promovat legislație specifică, cu alocări naționale și pentru fiecare instalație în parte ce cade sub incidența Protocolului. Așa a apărut Planul Național de Alocare, valabil în perioada 2007 și 2008-2012. Numai că, atunci când a trebuit să fie aprobat, Comisia Europeană a operat o reducere de peste 20%, ceea ce a afectat direct companiile românești. Reducerea a fost operată pentru ca UE, în ansamblul său, să se încadreze în limitele stabilite prin Protocolul de la Kyoto.
De aceea, o nouă partajare a efortului de reducere a emisiilor trebuie să fie foarte bine supravegheată, iar România trebuie să fie foatte atentă ca să nu se mai repete situația precedentă.
