Acasă Stiri Interne Asociații europene acuză taxa clawback la energia electrică din România

Asociații europene acuză taxa clawback la energia electrică din România

de M G

Într-o scrisoare deschisă adresată vicepreședinților Comisiei Europene Frans Timmermans și Margrethe Vestager, precum și Comisarului pentru Energie, Kadri Simson, Eurelectric, EFET și WindEurope, asociațiile care reprezintă sectorul energiei electrice europene, contestă unele dintre prevederile legii 259/2021, care aprobă OUG 118/2021 privind plafonarea și compensarea prețurilor la energie electrică și gaze naturale. Energeticienii europeni cer Comisiei Europene să înceapă discuții cu autoritățile de la București pentru anularea suprataxei de 80% aplicată producătorilor de energie din surse regenerabile, hidro și nucleare.

”Ordonanța (n.r. – legea 259/2021 de aprobare a OUG 118/2021) conține o serie de măsuri binevenite pentru a ușura povara creșterii prețului energiei electrice în facturile consumatorilor finali, cum ar fi sprijin financiar direct pentru consumatori sau o reducere a impozitelor și taxelor, care sunt compatibile cu regulile și recomandările UE. Cu toate acestea, articolul II introduce un mecanism de clawback pentru producătorii de energie, care vizează colectarea unor venituri considerate „excesive” în raport cu prețurile curente. În textul final al Ordonanței (n.r. – legii), mecanismul de clawback a fost limitat la generarea de energie din surse regenerabile și cu emisii scăzute de carbon. Contestăm compatibilitatea mecanismului de clawback cu legislația UE”, se arată în scrisoarea celor trei asociații europene.

Reamintim, Legea 259/2021 prevede, pentru perioada 1 noiembrie 2021 – 31 martie 2022, o supraimpozitare a producătorile de electricitate din surse regenerabile, hidro și nucleare. Supraimpozitarea se ridică la 80% din venitul suplimentar realizat de acești producători rezultat din diferenţa dintre preţul de vânzare al energiei electrice şi preţul de 450 lei/MWh.

Potrivit EFET, Eurelectric și WindEurope, această taxă interferează direct cu dinamica pieței și riscă să creeze efecte adverse. ”Considerăm introducerea unui mecanism de clawback privind generarea de energie regenerabilă și cu emisii scăzute de carbon ca fiind imprudentă, deoarece ratează scopul de a proteja consumatorii de creșterea prețurilor: creează distorsiuni semnificative pe termen scurt pe piața din România și, în general, din regiune, introduce discriminarea între producătorii de energie electrică pe baza tehnologiei, reduce încrederea investitorilor prin introducerea unei incertitudini ridicate de reglementare și pune în pericol tranziția energetică pe termen lung”, se mai arată în scrisoarea deschisă.

Cele trei asociații europene precizează că această taxă, mecanismul de clawback, adoptată împotriva recomandărilor Comisiei Europene și ACER, modifică costurile relative ale diferitelor tehnologii și interferează direct cu dinamica pieței. Astfel, sursele regenerabile de energie, hidrogeneratoarele și generatoarele nucleare supuse taxei clawback și care, în mod normal, furnizează electricitatea la cel mai mic preț, pot reduce producția, iar energia lipsă va fi înlocuită cu cea produsă din cărbune și gaz, care nu este supusă taxei clawback, dar care furnizează electricitate comparativ mai scumpă, sau ar putea fi înlocuită cu importuri. Astfel, cu energia ieftină ieșită din piață și înlocuită cu energie mai scumpă, prețul spot marginal al energiei electrice riscă să crească și mai mult atât în România, cât și în țările vecine. ”Ca urmare, mai degrabă decât stabilizarea prețurilor, mecanismul de clawback riscă exacerbarea prețurilor în România și în întreaga regiune, în detrimentul consumatorilor”, se mai arată în scrisoare.

În plus, mecanismul de clawback discriminează între producătorii de energie electrică: se aplică surselor regenerabile și celor cu emisii scăzute de carbon, în timp ce producătorii ce utilizează combustibili fosili (cărbune, gaz și păcură) sunt exceptați de la mecanism. Acest lucru creează un joc inechitabil între participanții la piață și denaturează semnalele de preț în România și în regiune, adăugând un risc direct de creștere a emisiilor de CO2 pe termen scurt. Pe termen lung, transmite și un semnal greșit tuturor actorilor tranziției energetice. România, la fel ca multe state membre ale UE, are nevoie de investiții masive în regenerabile, dar și în tehnologii inovatoare care vor sprijini tranziția (stocarea energiei, demandresponse etc.). ”Adoptarea mecanismului de clawback, fără o evaluare a impactului sau o consultare publică, este un semnal extrem de negativ către investitori. Cu siguranța de reglementare degradată, investițiile în noi capacități regenerabile și tehnologii inovatoare vor deveni, în cel mai bun caz, mai scumpe și, în cel mai rău caz, nu se vor mai materializa deloc. În final, consumatorii vor plăti factura unui sistem energetic scumpit de o măsură care trebuia să-i protejeze”, mai arată cele trei organizații europene.

În finalul scrisorii deschise, EFET, Eurelectric și WindEurope solicită Comisiei Europene ”să-și exprime imediat îngrijorarea privind compatibilitatea articolului II din OUG 118/2012 cu Regulamentul 2019/943 și Dispozițiile Tratatului UE privind protecția investitorilor. Îndemnăm Comisia Europeană să înceapă un dialog cu Guvernul român în vederea anulării articolului II din OUG 118/2021”.

din aceeasi categorie

Comentează

* By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.