Asociaţia Română de Biomasă şi Biogaz (ARBIO) se pregăteşte de o adevărată “revoluţie” în domeniu, luând în calcul potenţialul naţional. Până acum, investiţiile în energia regenerabilă pe bază de biomasă sunt nesemnificative comparativ cu cele în eoliene, de exemplu. Autorităţile au atras atenţia că vor susţine acest sector, dar că vor asigura echilibrul “între mâncare şi energie”, având în vedere că sunt vizate aceleaşi terenuri pentru culturi.
România are un potenţial în agricultură extrem de important pentru a produce energie, pentru a produce biomasă, a declarat, miercuri, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, la lansarea oficială a Asociaţiei Române de Biomasă şi Biogaz (ARBIO). Potrivit acestuia, potenţialul energetic naţional din biomasă este dominat de deşeurile din agricultură, precum resturile din cereale, tulpinile de porumb, ce reprezintă 63,2% din totalul de biomasă. Alte 15,5% sunt reziduuri din exploatări forestiere şi lemne de foc, 6,4% deşeuri de lemn, rumeguş şi alte resturi de lemn, biogaz – 7,7% şi deşeuri şi reziduuri menajere urbane 7,2%.
Daniel Constantin a precizat că, la nivelul ministerului pe care îl conduce, dar şi la nivelul Guvernului, există intenţia de promova legislaţie prin care să fie spijinite culturile energetice. “Trebuie ca aceste culturi să fie pe terenuri neproductive, având în vedere că există aproximativ un milion de hectare ce pot fi folosite în acest fel. Important este să păstrăm un echilibru între mâncare şi energie”, a completat demnitarul.
Biomasa, cenuşăreasa energiei regenerabile
Consumatorii de energie electrică din România au plătit anul trecut subvenţii de 375 de milioane de euro în contul certificatelor verzi pe care le primesc producătorii de energie regenerabilă, a declarat, miercuri, Emil Calotă, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), prezent la un evenimentul de lansare a Asociaţiei Române pentru Biomasă şi Biogaz.
“Bugetul schemei de certificate verzi anul trecut a fost 375 de milioane de euro, faţă de 300 de milioane de euro în 2012 şi 100 de milioane de euro în 2011”, a precizat oficialul ANRE.
El a mai spus că biomasa şi biogazul sunt cele mai importante resurse pe care le poate valorifica România.
În acest moment, capacităţile de producere a energiei din biomasă în România totalizează în jur de 100 de MW, cu mult mai puţin decât parcurile eoliene, care însumează peste 2.800 de MW, şi decât cele fotovoltaice, care au ajuns la 1.500 de MW. “Acest boom (din eolian şi fotovoltaic – n.r.) s-a datorat şi unei scheme de sprijin extrem de generoasă”, a explicat Calotă.
Strategie naţională
Asociaţia Română de Biomasă şi Biogaz (ARBIO) propune Executivului realizarea unei strategii naţionale pentru biomasă şi biogaz, sectoare unde ţara noastră are un potenţial uriaş, potrivit preşedintelui organizaţiei, Ilias Papageorgiadis.
“La început, am privit biomasa doar ca pe o investiţie, dar a fost o greşeală, pentru că este mai mult decât atât. Biomasa este o soluţie pentru problemele României legate de mediu, de cogenerare, de locuri de muncă, de independenţă energetică, de infrastructură”, a declarat, miercuri, Papageorgiadis, în conferinţa de lansare a ARBIO.
El a amintit potenţialul de biomasă al României, unde există 14 milioane de hectare de teren agricol, şapte milioane de hectare de păduri, mii de fabrici care au deşeuri şi cinci milioane de tone de deşeuri urbane anual.
“Biomasa este viitorul nostru şi interesul investitorilor este mare. Noi suntem acum abia la început, dar vom cere Guvernului să pregătească o strategie naţională pentru biomasă şi biogaz. Sunt fonduri de peste 400 de milioane de euro disponibile pentru sectorul nostru. Astfel că venim cu propuneri concrete pentru a dezvolta acest domeniu”, a subliniat preşedintele ARBIO.
