Proiectul de lege prin care sunt înăsprite sancțiunile de mediu au trezi reacții dure, în special din partea legumicultorilor, care se văd în situația de a plăti apa pe care o folosesc pentru irigatul culturilor, lucru respins din start.. S-a ajuns la o dispută puternică între legumiculori și reprezentanții Ministerului Mediului, care a inițiat proiectul de lege, ca măsură pentru adoptarea în dreptul intern a Directivei 2024/1203. Pe de o parte, legumicultorii susțin că ei folosesc un bun public, apa, deci, și a lor, iar ministra Mediului a transmis pe toate căile că apa este gratis pentru consum în gopodărie, nu pentru activități economice, cum sunt legumele produse și vândute. Iar acest consum nesupravegheat poate duce la situații care să afecteze alimentarea cu apă a altor cetățeni. Anul trecut, din cauza consumului mare de apă pentru irigatul culturilor la Lungulețu, debitul răului Dâmbovița a scăzut până la nivelul care afecta captarea de apă pentru alimentarea populației cu apă.
„Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) respinge categoric informațiile false vehiculate în spațiul public potrivit cărora cetățenii ar urma să fie taxați sau pedepsiți penal pentru că folosesc apa din fântânile aflate în propriile gospodării”, se arată într-o informare de presă a ANAR
Potrivit documentului, proiectul de lege pus în dezbatere publică de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor privind transpunerea Directivei (UE) 2024/1203 a generat în spațiul social-media „informații false și mesaje de tip fake news care induc în eroare opinia publică în legătură cu o posibilă taxare a oamenilor care își construiesc fântâni în curtea proprie, iar această activitate ar putea fi o infracțiune”.
„Asigurăm publicul că aceste informații sunt complet eronate”, precizează informarea de presă.
ANAR a ținut să atragă atenția că actualul proiect de lege nu introduce nicio taxă pentru apa utilizată în gospodăriile populației și nu modifică drepturile cetățenilor prevăzute de Legea apelor nr. 107/1996. Prin urmare, oamenii pot construi fântâni și pot folosi în continuare gratuit apa din fântâni pentru nevoile gospodăriei proprii, iar această activitate nu reprezintă o infracțiune.
„Conform art. 9 alin. (2) din Legea apelor, apele de suprafață sau subterane pot fi folosite liber pentru băut, adăpatul animalelor, udat, spălat, îmbăiat și alte trebuințe gospodărești, exclusiv pentru satisfacerea necesităților gospodăriei proprii, dacă debitul prelevat nu depășește 0,2 litri pe secundă. Acest debit înseamnă aproximativ 12 litri pe minut, 720 de litri pe oră sau până la 17,28 metri cubi pe zi, în ipoteza unei funcționări continue, un nivel considerabil peste consumul obișnuit al unei gospodării. Totodată, potrivit art. 81 alin. (2) din Legea apelor, persoanelor fizice care folosesc apa în aceste condiții nu li se aplică sistemul de contribuții, plăți, tarife și penalități specifice gospodăririi apelor”, punctează ANAR.
Proiectul publicat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor vizează faptele grave împotriva mediului, precum poluarea severă, distrugerea ecosistemelor sau exploatarea ilegală a resurselor naturale care produce ori este susceptibilă să producă daune semnificative asupra apei, solului, aerului, ecosistemelor sau sănătății oamenilor. De asemenea, sunt vizate captările ilegale de ape, ceea ce nu e cazul fântânilor care sunt prevăzute expres în legea apelor ca fiind captare legală.
„Așadar, nu poate fi pus semnul egal între folosirea apei dintr-o fântână pentru băut, udatul grădinii sau adăpatul animalelor și captările ilegale de apă realizate la scară mare, în scop economic, cu încălcarea legii și cu efecte semnificative asupra resurselor de apă ori asupra celorlalți utilizatori”, precizează Administrația.
Potrivit acesteia, apa este o resursă naturală limitată și un bun de interes public. România se confruntă tot mai frecvent cu perioade de secetă hidrologică, iar efectele schimbărilor climatice sunt resimțite inclusiv prin reducerea disponibilității resurselor de apă în numeroase bazine hidrografice. Din acest motiv, administrarea responsabilă a resurselor de apă și combaterea exploatărilor ilegale reprezintă obligații esențiale ale autorităților statului pentru protejarea interesului public și a drepturilor cetățenilor.
„Administrația Națională „Apele Române” recomandă cetățenilor să consulte informațiile oficiale publicate de autoritățile competente ale statului, inclusiv textele legislative, înainte de redistribuirea unor informații neverificate”, completează comunicatul.
Scandal cu repetiție
Anul trecut, exact pe vremea aceasta, un legumicultor de la Lunguleț a fost amendat pentru că iriga terenul său cu apă direct din râul Dâmbovița. Controalele făcute de ANAR au pornit după ce Apa Nova a semnalat că debitul râului a ajuns la un nivel care afectează captarea de apă pentru București. Controalele ANAR, dar, mai ales, amenda primită de colegul lor, au dus la revolta celorlalți legumicultori. A fost nevoie de prezența ministrului Agriculturii de atunci, Florin Barbu, pentru calmarea spiritelor. Legumicultorii au susținut că apa este de la Dumnezeu, că instalațiile de irigat și fântânile pentru apa din adâncime sunt făcute de cheltuiala lor, astfel că statul nu are niciun drept să intervină. De cealaltă parte, ministrul a încercat să-i determine pe legumicultori să încheie un contract cu „Apele Române”, ca să intre în legalitate sau măcar să se poată supraveghea consumul de apă, ca să nu se mai ajungă la situația de la care a plecat tot scandalul. „Fără contract”, a fost solicitarea fermă a fermierilor. În cele din urmă, ministrul chiar le-a promis și ceva subvenții dacă se înregimentează la ANAR, urmând să fie elaborat un proiect de act normativ.
În bunul stil românesc, situația s-a calmat și nu s-a mai făcut nimic.
Acum, noul proiect de lege reaprinde conflictul. Tot legumiculorii de la Lungulețu sunt vârf de lance în acest conflict, pentru că cei 17 mc de apă gratuiți pe zi, prevăzuți încă în 1996, sunt absolut insuficienți pentru nevoile lor. Iar apa este folosită pentru activități economice, pentru că varza și cartofii produși sunt destinați pieței.
Pe de altă parte, și Legea apelor este destul de confuză, pentru că stipulează un debit maxim de 0,2 l/s și nu precizează ce se întâmplă dacă este depășit acest debit, dar consumul zilnic este respectat. Se poate ajunge în situația ca cetățenii să trebuiască să facă investiții pentru stocarea apei.
