Anul viitor începe producția de gaze din Marea Neagră

Investitorii vor extrage din Marea Neagră 10% din consumul de gaze la nivel naţional, începând de anul viitor, a declarat Niculae Havrileţ, secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, în cadrul celei de-a XV-a ediții a conferinţei regionale FOREN, care, anul acesta, din cauza pandemiei de coronavirus, se desfășoară online.

Havrileţ nu a precizat numele companiei, însă este vorba despre Black Sea Oil & Gas (BSOG), care a anunţat că va începe producţia în perimetrul offshore Midia în prima jumătate din anul 2021. România consumă anual circa 10-11 miliarde de metri cubi de gaze. Totuși, BSOG deține concesiunea privind perimetrele XV Midia – Zona de Apă de Mică Adâncime și XIII Pelican, situate în platforma continentală a Mării Negre. Zăcămintele de mare adâncime din Marea Neagră, precum Neptun Deep, unde sunt implicate companiile Exxon și Petrom, din cauza legislației interne ”neprietenoase” n-au luat încă decizia de a continua investițiile în producția de gaze naturale.

„În România, sectorul producţiei de energie a suferit un impact major, din cauza cererii scăzute, dar trebuie să ne revenim. Avem un plan integrat, există o strategie de a muta producţia de la cărbune la gaz, pentru că România are oportunitatea Mării Negre. Există investitori care vor aduce în piaţă, începând cu anul viitor, 10% din cererea totală anual. Aşadar, din fericire avem gaz natural şi avem capacităţi importante de generare pe cărbune, care trebuie transformate pentru fi folosite pentru energie decarbonizată”, a mai spus Niculae Havrileț.

Acesta a subliniat că, în ciuda crizei Covid-19, investiţiile continuă.

„Activitatea este în desfăşurare, trebuie să creştem cererea, trebuie să investim în capacităţi noi, dar şi în infrastructură, unde acest serviciu public nu este funcţional. Beneficiem de sprijin european de un miliard de euro pentru a extinde infrastructura de distribuţie de gaze şi intenţionăm să folosim fonduri pentru inovaţie pentru a utiliza gaz natural pentru a produce hidrogen. De asemenea, în acest moment, mulţi producători de energie vor să investească în noi oportunităţi, în parcuri eoliene offshore. Aceasta, în urma unui studiu al Băncii Mondiale, care spune că în partea românească a Mării Negre există un potenţial eolian de 80.000 MW”, a explicat Havrileţ.

Acest lucru va ajuta şi la atingerea ţintei asumate de România, de a ajunge la o energie regenerabilă de 30,7% din consum în anul 2030, faţă de 24% în prezent, a adăugat reprezentantul Ministerului Energiei.

Pandemia nu este cel mai rău lucru care ni se poate întâmpla

Pandemia nu este cel mai rău lucru care ni se poate întâmpla, în condiţiile în care încă ne confruntăm cu problemele cauzate de schimbările climatice şi, mai ales în România, cu lipsa investiţiilor în producţia de energie, a spus, la rândul său, Corneliu Bodea, preşedintele Centrului Român al Energiei (CRE) şi CEO al Adrem Invest, în cadrul conferinţei online FOREN 2020.

„Energia este al treilea sector cel mai lovit de pandemie. Consumul vedem că acum a început să-şi revină, dar predictibilitatea scade. Cred că avem nevoie de mai bine de un an, poate câţiva ani, pentru a ne recupera din această situaţie extrem de dificilă şi mă refer la toate celelalte sectoare energetice”, a spus Bodea.

Potrivit acestuia, principalul obiectiv al sectorului este de „a ţine lumina aprinsă”, iar în această perioadă sectorul energetic a acţionat corect şi nu au fost perturbări majore. „Vom continua să ne concentrăm pentru a păstra funcţionarea sectorului. Însă nu trebuie să comitem greşeala de a considera că pandemia e cel mai rău lucru care ni se poate întâmpla. Încă ne confruntăm cu schimbările climatice şi nu trebuie să ne pierdem concentrarea”, a susţinut oficialul CRE.

În opinia sa, un lucru bun este faptul că UE a decis să valorifice Pactul Verde inclusiv ca instrument pentru depăşirea crizei generate de pandemie.

„În România, din păcate, situaţia de la noi nu este la fel de bună precum ar putea fi. Venim după ani buni de lipsă de investiţii, în special în domeniul electricităţii, ceea ce aduce cu sine mari riscuri. Rapoartele arată că România este expusă unui mare pericol de a nu putea susţine consumul”, a subliniat el.

Preşedintele CRE a amintit că România a fost importator de energie în 2019 şi în 2020, dar nu din cauza capacităţii de a genera, ci din cauza centralelor învechite, care produc o energie mai scumpă decât cea din regiune.

„Acest lucru a generat şi alte provocări şi a făcut ca multe societăţi să se confrunte cu lipsa de proiecte, de activitate, ceea ce este o mare problemă pe care trebuie să o gestionăm în anii următori”, a completat Corneliu Bodea.