Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) va anunţa săptămâna viitoare deschiderea Rundei a XI-a de licitaţii pentru concesionarea a 28 de noi perimetre petrolifere, a anunţat Florin Ciocănelea, consilierul pe probleme energetice al premierului Viorica Dăncilă, într-o conferinţă organizată de publicaţia Energynomics. Pe de altă parte, acesta a declarat că se constituie o comisie interministerială pentru stabilirea unei scheme de compensare pentru certificatele de emisii de dioxid de carbon, care va veni în sprijinul industriei şi al marilor consumatori de energie.
„Săptămâna viitoare, ANRM va face anunţul oficial prin care va deschide Runda a XI-a de licitaţie, prin care vor fi oferite spre concesionare 28 de blocuri pentru explorare”, a precizat el.
Este vorba despre 22 de câmpuri petrolifere onshore (pe uscat) şi şase offshore (pe mare), având o suprafaţă totală de aproximativ 1.000 de kilometri pătraţi.
Runda anterioară, a X-a, a fost derulată în perioada 2009-2010, când ANRM a scos la licitaţie concesionarea a 30 de petrimetre petrolifere, din care 12 onshore şi 18 offshore.
Pe de altă parte, Florin Ciocănelea a anunţat că premierul Viorica Dăncilă a aprobat constituirea unei comisii interministeriale, care se va ocupa de elaborarea legislaţiei privind modul în care vor fi ajutaţi consumatorii vulnerabili de energie.
„Primul-ministru a aprobat constituirea unei comisii interministeriale care, în următoarele două-trei luni, va continua să elaboreze şi să definitiveze legislaţia pentru consumatorul vulnerabil, ceea ce cred că, pentru mulţi jucători din piaţă, va fi binevenit, inclusiv pentru economie”, a spus Ciocănelea.
Autorităţile române discută de mai mulţi ani modul în care trebuie definit consumatorul vulnerabil de electricitate şi de gaze naturale, urmând ca acesta să fie ajutat prin mecanisme specifice. În prezent, toţi consumatorii casnici din România pot plăti preţuri reglementate.
Compensare la carbon
Guvernul nu va mai lua nicio decizie economică fără consultări prealabile cu industria respectivă, iar în acest moment sunt discuţii privind noi modificări ale OUG 114/2018, a mai declarat Florin Ciocănelea.
„Vă asigurăm că nicio hotărâre sau ordonanţă care va avea implicaţii economice nu se va mai lua fără consultări prealabile cu industria respectivă. (…) Intenţionăm să reluăm şi să dezvoltăm dialogul dintre Guvern şi companiile energetice, care, trebuie să recunosc, din punctul de vedere al Guvernului, a fost un pic, să nu zic uitat, dar lăsat mai în urmă. Deja am avut nişte întâlniri foarte bune cu companiile mari consumatoare de energie. Suntem deschişi la dialog şi la propuneri de soluţii, soluţii care să fie win-win”, a transmis el.
Responsabilul guvernamental a arătat că a fost aprobat un memorandum prin care se constituie o comisie interministerială privind stabilirea schemei de compensare pentru certificatele de emisii de dioxid de carbon, care va veni în sprijinul industriei şi al marilor consumatori de energie, „aşa cum le-am promis în urmă cu o săptămână la întâlnirea pe care am avut-o”.
„Este în analiză, pe partea de energie, modificarea OUG 114/2018, ale cărei prevederi, pentru mulţi dintre dumneavoastră, au fost destul de dificile. Am constatat în schimb, spre surprinderea mea, că alte companii au fost foarte mulţumite cu ceea ce s-a prevăzut în ordonanţa 114, şi mă refer numai la partea de energie. Vom încerca să găsim o soluţie de mijloc. Ştiu că şi Comisia de industrii a Camerei Deputaţilor lucrează la modificarea acestei ordonanţe” a mai spus Ciocănelea.
El a adăugat că oricare dintre prevederile OUG 114 poate suferi modificări.
Clarificări de la Bruxelles
România a solicitat Comisiei Europene clarificări cu privire la motivul pentru care preţul certificatelor de emisii a crescut atât de mult anul trecut şi, totodată, a cerut consultanţă cu privire la măsurile care trebuie luate pentru a reduce efectele negative, a declarat ministrul Energiei, Anton Anton, prezent la conferinţă.
„Am înaintat Comisiei Europene o cerere de discuţie pentru clarificarea situaţia certificatelor, pentru că, atunci când au fost introduse, creşterea a fost prevăzută într-un anumit ritm, iar după vreo trei ani de zile au crescut brusc, ceea ce nu permite nimănui să facă o estimare a noilor investiţii sau o planificare cumsecade”, a spus iniţial ministrul.
Jurnaliştii i-au amintit că Executivul european a trimis deja un răspuns, potrivit căruia era previzibilă creşterea preţului certificatelor, atâta vreme cât Parlamentul European a decis retragerea graduală a numărului de certificate din piaţă.
Ministrul Anton a răspuns că partea română a trimis noi solicitări, inclusiv pentru consultanţă cu privire la reducerea impactului.
„Hai să începem să discutăm despre ce-am scris în scrisoarea mea, ce a scris celălalt în scrisoarea lui… Nu, eu nu vreau să discutăm în termenii ăştia. Noi am făcut o solicitare la Comisia Europeană şi solicitarea asta a fost făcută după răspunsul formal că, mă rog, certificatele au fost controlate şi Parlamentul a hotărât… ceea ce este un răspuns formal. Noi am făcut o solicitare şi facem în continuare o solicitare şi către noua Comisie în care să clarificăm şi să vedem cum am putea să reducem acest lucru. Şi avem nevoie de o consultanţă şi din partea Comisiei, adică noi putem face o ordonanţă, ceva, care să modifice ceva legat de certificate, dar este foarte greu, pentru că directiva asta europeană este aprobată de Parlamentul European, deci am nevoie de o consultanţă europeană. Acesta este sensul afirmaţiei mele”, a explicat ministrul Energiei.
Preţul unui certificat CO2 a crescut anul trecut de la 7 la 25 de euro, cu impact semnificativ asupra industriei şi, în special, asupra producătorilor de energie pe cărbune.
Spre exemplu, Completul Energetic Oltenia a plătit 1,4 miliarde de lei pentru certificatele aferente anului trecut. Restul industriei este şi ea afectată, întrucât aceste costuri se regăsesc în preţul energiei.
Guvernul, pe cale să aprobe construcţia hidrocentralei tarniţa
Guvernul va aproba în şedinţa de săptămâna viitoare realizarea hidrocentralei cu acumulare prin pompaj de la Tarniţa-Lăpuşteşti, în parteneriat public-privat, a anunţat ministrul Energiei, Anton Anton.
„Aş fi vrut să vă spun că mâine intră în şedinţa de Guvern proiectul Tarniţa, dar nu ştiu din ce motive nu va intra mâine, ci săptămâna viitoare. Este pe punctul de a fi aprobat ca proiect în parteneriat public-privat”, a spus ministrul.
El a subliniat că acest proiect va permite stocarea energiei produse de centralele din surse regenerabile.
„Cred că este o veste foarte bună pentru producătorii de energie din surse regenerabile, întrucât vom avea un sistem de mare capacitate de stocare, eficient, care ne va permite să creştem producţia de energie verde. Avem potenţial, dar potenţialul e foarte frumos când poţi să-l foloseşti”, a continuat Anton.
Potrivit acestuia, Elveţia a pus în funcţiune, recent, o astfel de capacitate, iar în Austria se construiesc patru hidrocentrale de acest gen.
În luna februarie, Anton afirmase că proiectul hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti este prioritar pentru sistemul energetic naţional şi că speră ca până la sfârşitul anului în curs să fie semnat contractul de construire.
„Proiectul hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti este unul prioritar pentru România, pe care neapărat trebuie să îl realizăm. Aşteptăm ca într-o lună să scoatem documentaţia pentru parteneriatul public privat. Sper că în acest an se va semna contractul de construire a hidrocentralei prin parteneriat public privat, scopul fiind ca aceasta să fie un acumulator de energie, discutăm de energie verde. Sper să fie unul dintre primele astfel de parteneriate care se semnează. Una dintre modalităţile prin care se acumulează mari cantităţi de energie electrică este schema de la Tarniţa-Lăpuşteşti, care este o chestiune obligatorie. Proiectul este prevăzut în strategia naţională de energie”, a spus ministrul.
El a adăugat că există mai multe companii interesate să participe la acest proiect.
Hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti ar urma să aibă patru grupuri de câte 250 MW, investiţia estimată se ridică la peste un miliard de euro, iar lucrările ar dura 5-7 ani.
Trebuie definit consumatorul vulnerabil
Definirea şi sprijinul consumatorilor vulnerabili este o măsură necesară pentru ca piaţa să funcţioneze normal, în condiţiile în care, în prezent, cei bogaţi beneficiază de subvenţii mai mari, întrucât consumă mai mult, iar cei cu venituri reduse nu-şi permit plata facturii, a afirmat Anca Dragu, director general adjunct al E.ON România, în cadrul unei conferinţe orgazitaă de publicaţia Energynomics.
“Aceste eforturi de a defini consumatorul vulnerabil au fost făcute încă de prin 2007, 2012, ’15, ’16… Avem acum o ştire de ultimă oră, că premierul Viorica Dăncilă a anunţat înfiinţarea unei comisii interministeriale care să analizeze acest subiect. Este o măsură binevenită şi un pas absolut necesar pentru a aduce normalitate în piaţa de gaze”, a comentat Dragu.
Ea a citat un studiu al Emerton, care aprecia că 20% dintre locuitorii României sunt consumatori vulnerabili, iar sprijinul acestora ar costa un miliard de lei.
„Suma este mică sau este mare în funcţie de partea dinspre care o priveşti, dar este absolut necesar să avem acest mecanism în funcţiune”, a reiterat oficialul E.ON.
Ea a arătat că, în sistemul actual, în care toţi consumatorii casnici sunt subvenţionaţi, cei mai bogaţi sunt avantajaţi, întrucât consumă mai mult.
„Astăzi toată lumea beneficiază de subvenţii, şi cei bogaţi, adică cei care nu au nevoie. Ba dimpotrivă, cu cât eşti mai bogat, ai o casă mai mare, o încălzeşti mai mult, poate ai şi o piscină şi beneficiezi de o subvenţie mai mare. În timp ce cei cu venituri reduse beneficiază de sprijin mic din partea statului”, a exemplificat Dragu.
Directorul adjunct al companiei de gaze a mai spus că o simplă liberalizare a pieţei va aduce probleme pentru toată lumea, dacă nu este acompaniată, gradual, de măsuri suplimentare.
„Trebuie să dăm atenţie şi să ne uităm la un calendar de unu-doi ani în care să punem pe masă toate elementele, ingredientele, prin care să ajungem să avem o piaţă funcţională, liberalizată astfel încât în cele din urmă să ajungem să ajungem la o piaţă complet liberalizată. Simpla liberalizare a preţului nu aduce decât alte probleme pentru toată lumea”, a completat Dragu.
Reamintim, la mijlocul lunii mai, Zoltan Nagy-Bege, vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), afirma că reprezentanţii Comisiei Europene nu agreează plafonarea preţului gazelor pentru toată populaţia, ci doar pentru consumatorii vulnerabili.
Aceasta în contextul în care Guvernul a plafonat, în decembrie 2018, preţul gazelor de producţie internă destinat consumatorilor casnici, ceea ce a dus, în martie, la declanşarea unei proceduri de infringement din partea Comisiei Europene.
„Este foarte clar că există bază legală şi pentru măsuri temporare la nivelul ţărilor membre care să protejeze unii consumatori. La noi este pentru toţi consumatorii casnici, ceea ce s-ar putea să nu fie chiar în regulă, dar suntem în discuţii ca pentru acea perioadă să o folosim pentru a crea mecanisme de piaţă serioase, mature, care să susţină o liberalizare mai bine fundamentată şi, după renunţarea la aceste măsuri temporare, să avem o piaţă cu adevărat liberalizată cu preţuri corecte, scopul fiind de a avea preţuri corecte pentru toţi consumatorii”, a precizat Bege.
„În acest moment, consumatorii vulnerabili sunt protejaţi şi nu prea, pentru că mulţi dintre consumatorii casnici nu au nevoie de protecţie, iar cei vulnerabili cu adevărat nu sunt protejaţi suficient”, a adăugat el.
