Preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, a declarat că autoritatea nu anticipează o „creştere uriaşă” a preţului gazelor anul viitor pentru IMM-uri, dar orice liberalizare produce probleme, înainte de a avea beneficii.
„Nu credem că va fi o creştere uriaşă a preţului sau una care să aducă elemente de risc”, a afirmat Havrileţ, într-o conferinţă organizată de Consiliul Concurenţei.
El a adăugat că Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) îşi bazează această estimare inclusiv pe faptul că pe bursă a fost încheiată o tranzacţie, pentru primul trimestru in 2015, la preţul de 90 lei/MWh, apropiat de nivelul actual.
De asemenea, ANRE nu anticipează o creştere semnificativă a preţului gazelor de import pentru anul viitor.
„În această vară preţul gazelor de import a fost de 340 dolari/1.000 metri cubi. (…) Pe baza datelor de la hub-ul de gaze din Baumgarten (Austria), se anticipează (pentru 2015 – n.r.) o menţinere a preţului sau o creştere mică”, a continuat Havrileţ.
El a mai spus că orice liberalizare produce multe probleme, înainte de a produce beneficii, mai ales în cazul companiilor care nu sunt pregătite pentru un astfel de proces, iar cel mai sănătos lucru pentru o piaţă este eliminarea preţurilor reglementate.
Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a declarat, la rândul său, că este posibil ca gazele din import, mai scumpe decât gazele produse intern, să ajungă să fie consumate doar de IMM-uri, ceea ce ar reprezenta o problemă.
„Sunt îngrijorat că importurile de gaze vor merge, în mare măsură, doar la IMM-uri. (…) Dacă IMM-urile ar fi cabinete de avocatură, nu ar avea probleme să plătească câţiva lei în plus. Dar dacă vorbim de făbricuţe de pâine, de exemplu, unde ponderea gazului în costuri este ridicată, s-ar putea să avem o problemă”, a afirmat Nicolescu.
El a adăugat că în perioada de iarnă consumul naţional de gaze depăşeşte producţia, astfel că este nevoie de importuri mai mari.
Potrivit ministrului, România îşi va onora angajamentul luat faţă de Comisia Europeană (CE) de a liberaliza total piaţa de gaze naturale, din 1 ianuarie 2015, pentru toţi consumatorii non-casnici.
Nicolescu a precizat că a solicitat CE aprobarea ca România să includă şcolile, grădiniţele sau azilele de bătrâni în categoria consumatorilor casnici de gaze, care beneficiază de o prelungirea a perioadei de liberalizare a pieţei, şi aşteaptă joi, 27 noiembrie, un răspuns de la Bruxelles.
De asemenea, președintelui Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, afirmă că Guvernul poate bloca prețul la gaze, cu avizul Consiliului Concurenței, pe o perioadă de 6 luni, dacă există un dezechilibru între cerere și ofertă.
„Este o experiență nouă liberalizarea prețului la gaze. Nu știm unde va duce. Avem și o supapă de rezervă, faptul că există în Legea Concurenței un articol care permite Guvernului, cu avizul Consiliului, este adevărat, să blocheze prețul pentru o perioadă de până la 6 luni, spune lege, în situația unui dezechilibru puternic între cerere și ofertă. Deci dacă vezi că prețurile o iau foarte puternic în sus există această prevedere legală care ar permite o intervenție a Guvernului cu avizul Consiliului și numai pe o perioadă limitată. Este o prevedere care a fost folosită o singură dată în istoria României, prin anii 90, în privința prețului la ulei”, a explicat Bogdan Chirițoiu, referitor la procesul de liberalizare a prețului la gaze, de la 1 ianuarie, pentru IMM-uri.
Potrivit acestuia, Consiliul Concurenței dă avizul repede în cazul în care este solicitat de Guvern. Chirițoiu a explicat că nu poate aprecia ce înseamnă dezechilibru semnificativ între cerere și ofertă pentru că în România nu avem jurisprudență sau precedent cu privire la ce înseamnă dezechilibru între cerere și ofertă și din acest motiv nu poate oferi un exemplu concret.
„Nu vreau să creăm o așteptare că vom ajunge acolo. Este o măsură de excepție. Să sperăm că liberalizarea merge bine și că prețurile nu evoluează spectaculos și firmele reușesc să-și negocieze contracte în condiții concurențiale”, a afirmat Bogdan Chirițoiu.
Acesta a mai spus că nu este necesară notificarea Bruxelles-ului cu privire la aplicarea acestui mecanism, dar că autoritățile europene pot declanșa un infringement dacă România abuzează de această procedură.
Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a anunțat că piața gazelor se va liberaliza pentru IMM-uri de la 1 ianuarie, precizând că nu a reușit să convingă Comisia Europeană să amâne calendarul de liberalizare pentru această categorie de consumatori.
„Am încercat să-i conving pe cei de la Comisia Europeană să accepte o perioadă suplimentară în care să ne pregătim mai bine piața, să fie mai are lichiditate, să fie mai mare transparență, să fie mai multe tranzacții încheiate într-o manieră centralizată, pe bursă, cu un preț clar de referință în piață. Și vă pot spune că nu am reușit să îi conving. Și răspunsul domniilor lor este clar și ferm: România trebuie să-și țină angajamentul făcut și să liberalizeze piața. Nu mai are importanță cine l-a făcut. Nu vreau într-un astfel de cadru să politizez discuția, fiind de altfel și un ministru tehnocrat. România trebuie să-și țină angajamentul și România își va ține acest angajament la 1 ianuarie 2015. Însă mi se pare corect față de IMM-uri, față de piață să semnalez aceste lucruri și să le spunem cum stau lucrurile”, a afirmat Nicolescu.
Ministrul a explicat că în lunile ianuarie, februarie, martie și aprilie consumul de gaze în România este la nivelul cel mai ridicat iar populația are prioritate pentru a consuma gazul produs în România.
Răzvan Nicolescu a explicat că, în cele patru luni, consumul României depășește producția țării și ceea ce se poate extrage din capacitățile de stocare, și, în context, s-a arătat îngrijorat de faptul că piața de gaz din România se va închide pe importuri, iar importurile vor merge numai sau în mare măsură către întreprinderile mici și mijlocii, în condițiile în care o parte dintre marii consumatori a încheiat contracte de furnizare pe un orizont de timp de un an sau doi.
„Dacă IMM-urile au fi cabinete de avocatură sau cabinete notariale, probabil diferența de preț dintre importuri și ce plătesc acum ar fi de câțiva lei. Importurile, din datele pe care la am, sunt la 135-140 de lei/MW, acum plătesc 89,4 lei/MW. Dacă ar fi cabinete de avocatură, cabinete notariale nu cred că ar fi o problemă să plătească câțiva lei în plus. Dacă însă vorbim de făbricuțe de pâine, dacă însă vorbim de făbricuțe de sticlă, de alte tipuri de afaceri în care costul gazului reprezintă o pondere importantă în costul produselor pe care le dumnealor le produc poate să fie o problemă”, a subliniat Răzvan Nicolescu.
Pe de altă parte, ministrul delegat pentru Energie a reafirmat că a obținut de la Comisia Europeană acordul ca CET-urile să aibă același regim ca și până acum iar în cursul zilei de joi așteaptă să primească un răspuns dacă autoritățile europene vor accepta ca spitalele, școlile, grădinițele și căminele de bătrâni să fie asimilate consumatorului casnic. Ministrul a spus că intenționează să pună în aplicare aceste lucruri săptămâna viitoare prin intermediul unei hotărâri de Guvern.
El a menționat că principalii beneficiari ai liberalizării trebuie să fie consumatorii.
Prima parte a strategiei energetice va fi pusă în dezbatere în câteva zile
Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a declarat că până la sfârşitul acestei săptămâni sau la începutul săptămânii viitoare va pune în dezbatere publică prima parte a documentului de strategie energetică a României. Potrivit ministrului, documentul de strategie energetică nu va conţine exemple de proiecte care trebuie făcute sau nu.
„Prima parte a strategiei energetice conţine o analiză a sectorului şi o analiză a angajamentelor asumate de România”, a afirmat Nicolescu.
El a adăugat că în lunile următoare vor fi publicate şi politicile şi obiectivele strategiei energetice.
Nicolescu spunea la începutul lunii noiembrie că va publica prima parte a strategiei după alegerile prezidenţiale, după ce afirma în luna aprilie că doreşte ca până la sfârşitul lunii septembrie sau începutul lunii octombrie să fie întocmit „un draft consolidat” al strategiei energetice, pe care să îl discute cu partidele politice.
România are o strategie energetică aprobată de Guvern în 2007, dar prevederile ei nu mai sunt de actualitate, în principal ca urmare a evoluţiilor economice după criza economică şi financiară începută în 2008.
Menţinerea amenzilor pentru petrolişti, decisă în 2015
Statul trebuie să returneze cele 200 de milioane de euro, reprezentând amenzi acordate de Consiliul Concurenţei companiilor petroliere, dacă instanţa dă câştig de cauză acestora în procesul de contestare a sancţiunilor, sumele fiind însă cheltuite deja.
„Efectele, consecinţele amenzilor noastre depind de abilitatea de a convinge instanţele de a le menţine. Cele mai importante şi care în cursul anului viitor urmează să fie soluţionate, fiind pe rolul instanţelor, sunt sancţiunile acordate firmelor din domeniul petrolier. Din cele şapte cazuri, avem şapte procese. Consiliul a pierdut unul şi a câştigat şase la Curtea de Apel. Ne aşteptăm ca în cursul anului viitor Înalta Curte să soluţioneze definitiv toate cele şapte procese şi să avem un răspuns, dacă firmele au încălcat legea şi dacă bugetul păstrează cele 200 de milioane de euro pe care le-a încasat. Mă întreb ce se va întampla dacă nu se va decide asta? Banii au intrat în buget şi s-au cheltuit”, a afirmat Chiriţoiu.
În ianuarie 2012, Consiliul Concurenţei a sancţionat companiile OMV Petrom, OMV Petrom Marketing, Rompetrol Downstream, ENI Romania, MOL Petroleum şi Lukoil Romania cu o amendă totală de 880 milioane de lei, reprezentând 3% din cifrele de afaceri realizate în anul 2010.
Toate companiile sancţionate au atacat în instanţă decizia Consiliului Concurenţei.
Nicolescu: Să nu excludem implicarea statului în energie
Ministrul Răzvan Nicolescu mai spune că piaţa de energie trebuie încurajată să funcţioneze, fără să fie neglijată însă implicarea statului.
„Sunt unul care crede că piaţa trebuie încurajată să funcţioneze, dar, având în vedere importanţa sistemului, nu trebuie să neglijăm posibilitatea implicării statului”, a afirmat Nicolescu într-o conferinţă organizată de Consiliul Concurenţei.
El a adăugat că, prin intermediul companiilor în care este acţionar, statul a început un proces de reformă „profundă şi ireversibilă”, care trebuie să oprească corupţia şi să crească transparenţa şi performanţa companiilor de stat.
Potrivit lui Nicolescu, politica ajutoarelor de stat trebuie folosită într-o manieră sustenabilă, să nu genereze risipă de resurse.
