Acasă EconomieBanci & Asigurari ANAR susține că are ceva proiecte cu fonduri PNRR

ANAR susține că are ceva proiecte cu fonduri PNRR

de L M

Administrația Națională „Apele Române” s-a trezit și a început să comunice cu privire la modul în care s-a implicat în realizarea proiectelor derulate în cadrul PNRR. Și totul numai după ce noul ministru al Mediului, Diana Buzoianu, a declarat că ANAR a pierdut 350 milioane de euro din PNRR, iar directorul general ar trebui să-și dea demisia pentru lipsa de performanță. Așa că, acum, ANAR anunță că a făcut ceva, ba chiar este destul de înaintată pe calea realizării „Cadastrului Apelor”.

Administrația Națională „Apele Române” salută faptul că Investiția 6 (Realizarea cadastrului apelor) din cadrul C1 – Managementul apei a fost reclasificată la categoria grant (fonduri nerambursabile), în urma negocierii cu Comisia Europeană, deși inițial fusese încadrată la categoria „loan” (fonduri rambursabile), se arată într-o informare de presă a ANAR. Proiectul se derulează în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

„Administrația Națională Apele Române implementează pas cu pas cele mai ample investiții din ultimii ani dedicate creșterii siguranței și modernizării infrastructurii hidrotehnice din România. Ne implicăm responsabil în implementarea proiectelor astfel încât beneficiile produse de acestea să se întoarcă înzecit în comunitate oferind oamenilor mai multă siguranță printr-o infrastructură modernă, adaptată noilor schimbări climatice și capabilă să protejeze viitorul resurselor noastre de apă”, a declarat Sorin Lucaci, directorul general ANAR

Potrivit documentului, „Realizarea cadastrului apelor” finanțat prin Investiția 6 PNRR are ca obiect delimitarea albiilor minore ale cursurilor de apă, prin utilizarea de tehnici de interpretare și prelucrare semiautomată a modelului digital al terenului, modelului digital al suprafeței, a ortofotoplanurilor şi a informaţiilor satelitare disponibile pentru circa 70% din lungimea cursurilor de apă cadastrate, determinarea prin metode semiautomate a zonelor active hidromorfologic (eroziune/sedimentare). Termenul de finalizare a implementării acestei investiții este 30 decembrie 2025, iar în prezent obiectul contractului este realizat în proporție de 75%. „Din activitățile ce stau la baza contractului de prestări de servicii, sunt finalizate zborurile LIDAR si respectiv fotogrametric, restul activităților fiind în derulare si se încadrează în graficul de implementare”, precizează informarea.

Obiectivul proiectului îl constituie înregistrarea în Sistemul Integrat de Cadastru şi carte Funciară a tuturor imobilelor care apartin domeniului public al statului român, aflate în administrarea ANAR.

„În prezent, promovarea investiţiilor din domeniul gospodăririi apelor întâmpină greutăți ținând cont de faptul că sunt necesare demersuri pentru întabulare pe sectoarele ce necesită implementarea măsurilor propuse în cadrul Planurilor de Management al Riscului la Inundații și în Planurile de Management al Bazinelor Hidrografice realizate în România în procesul de implementare al Directivei Inundații CE/60/2007 și al Directivei Cadru Apa CE/60/2000.Totodată, nevoia de cooperare interinstituțională și dezvoltarea altor tipuri de infrastructuri care au legătură (traversează) cu apele (căi rutiere, căi ferate, rețele de transport electric și gaze etc.) necesită claritate în proprietatea deținută de statul român şi deținătorii privați în vederea asigurării condiţiilor de dezvoltare corespunzătoare. De asemenea realizarea cadastrului apelor va permite si limitarea unor eventuale dispute juridice determinate de suprapunerile de proprietate apărute în procesul de intabulare la nivel naţional”, precizează documentul.

La nivelul administratiilor bazinale, cadastrul apelor oferă baza de date necesară luării de decizii cu privire la concesionarea, exploatarea și protecția apelor, oferind sprijinul necesar identificării zonelor vulnerabile la inundații sau secetă și adoptarea măsurilor de protecție adecvate.

ANAR a ținut să precizeze și stadiul la care a ajuns proiectul. Astfel, s-a reușit aerofotografierea pentru o suprafață de 195.965 km pătrați, adică 82,20% din suprafața totală a României; scanarea aeriană laser pentru 39.787 kmpi, reprezentând 79,57% din suprafața contractată; albii minore delimitate și digitizate pentru 49,700 km liniari, adică 90% din suprafața contractată; platforma software pentru determinarea modificarii albiei raurilor și gestiunea datelor obținute în cadrul proeictului este complet funcțională fiind create și transmise conturile de acces către utilizatorii din cadrul ANAR.

ANAR susține că acest cadastru al apelor sprijină planificarea și realizarea lucrărilor de infrastructură (alimentări cu apă, irigații, protecție împotriva inundațiilor etc) și elaborarea unor decizii strategice pentru aceste domenii. De asemenea, cadastrarea cursurilor de apă va permite identificarea zonelor cu schimbări semnificative a folosinței terenurilor. În ceea ce privește atragerea fondurilor europene, cadastrul apelor va oferi datele tehnice pentru realizarea studiilor de fezabilitate necesare elaborării proiectelor de finanțare, furnizând informațiile de bază care justifică necesitatea investițiilor.

„Pentru prima dată în România, realizăm Cadastrul Apelor – un proiect de importanță strategică. Realizarea cadastrului apelor va permite obținerea unei evidențe oficiale a cursurilor de apă în ceea ce privește localizarea, suprafața, elementele de vecinătate, având un impact semnificativ imediat asupra gestionării sustenabile a resurselor de apă, prevenirea poluării și protecției împotriva inundațiilor. Proiectul va avea pe viitor un impact semnificativ, devenind baza tehnică viitoare pentru investiții sigure, eficiente și durabile în infrastructura de apărare împotriva inundațiilor”, a completat directorul general ANAR.

În septembrie 2024, Guvernul a aprobat cadrul legal pentru realizarea „Cadastrului Apelor”. Proiectul avea valoarea de 177,19 milioane de lei, pentru cheltuielile de investiții,  și 595.000 de lei cheltuieli cu bunuri și servicii. Valoarea eligibilă din PNRR a proiectului a fost stabilită la 149,4 milioane lei (echivalentul a 30 milioane euro),

din aceeasi categorie