Agricultura are nevoie de banii băncilor, dar instituţiile de creditare nu se prea grăbesc să acorde împrumuturi fermierilor. De cealaltă parte, nici agricultorii nu sunt obişnuiţi cu sistemul bancar şi al asigurărilor, astfel că autorităţile caută modalităţi să împace cele două tabere.
Sistemul de creditare trebuie să fie unul specific, care să ţină seama de particularităţile sale, a declarat Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, joi 12 mai 2011, la o conferinţă privind creditarea în agricultură. Potrivit acestuia, şi fermierii trebuie să se adapteze noilor reguli de piaţă – ” să ştie să facă agricultură şi să cunoască relaţionarea cu sistemul bancar şi cel al asigurărilor”, a precizat ministrul.
Fermierii prezenţi la conferinţă au atras atenţia asupra dificultăţilor accesării creditelor bancare. „Băncile, la nivel central, declarativ, au fost alături de agricultură. În teritoriu, te mănâncă sfinţii”, a spus Octavian Ciprian Alic, director general adjunct al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP). Agenţia s-a lovit de această problemă a credităţii, pentru că, pentru accesarea fondurilor europene, este nevoie de bani pentru cofinanţarea proiectelor. Potrivit lui Alic, numai în cadru măsurii 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole” au fost reziliate proiecte în valoare de 132 milioane de euro tocmai din cauza dificultăţilor generate de relaţia cu băncile.
Adrian Rădulescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, a mai temperat avântul critic al fermierilor. „Există prea multă nerăbdare din partea agricultărilor. Trebuie să aştepte mai mult”, a spus Răduleascu, care, totuşi, s-a raliat nemulţumirii fermierilor. Ca autoritate a statului, Rădulescu a arătat că Ministerul Agriculturii a procedat la mai multe modificări cu scopul de a înlesni modul de funcţionare a sistemului. „Dacă nu avem banca lângă noi, nu putem face nimic”, a concluzionat Adrian Rădulescu.
Garanţii de miliarde
Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) a acordat garanţii pentru IMM-uri în valoare de 1,65 miliarde de euro, susţinând credite de 3,1 miliarde de euro pentru mediul de afaceri şi agricultură, a declarat, joi, 12 mai 2011, directorul executiv coordonator al FNGCIMM, Gheorghe Pană, potrivit Agerpres.
„În această perioadă se prevede o nevoie de garantare a creditelor, în condiţiile în care resursele financiare şi capitalul de finanţare din surse proprii, dar şi capacitatea de îndatorare au înregistrat o scădere din cauza crizei. Fondul va garanta orice tip de beneficiar din categoria IMM-urilor, garanţia maximă fiind de 80%, dar nu mai mult de 2,5 milioane de euro. Până în prezent, Fondul a acordat garanţii pentru IMM-uri de 1,65 de miliarde de euro, susţinând credite de 3,1 miliarde euro pentru mediul de afaceri şi agricultură„, a spus Gheorghe Pană.
„În baza programului Sapard şi FEADR, în perioada 2006-2010, Fondul a acordat garanţii de 600 de milioane de lei susţinând credite de 900 de milioane de lei. De asemenea, sunt acordate garanţii la credite pentru accesarea fondurilor de pescuit 2007-2013 pe proiectele eligibile. Acesta va fi scadent la 31 decembrie 2015, iar atunci riscul de creditare va fi preluat din surse proprii. Pe aceste investiţii, comisionul de garantare este 1% anual din valoarea garanţiei”, a subliniat Gheorghe Pană.
