Problema tăierilor ilegale de pădure au fost readuse în atenția publică de Agent Green, care a dat publicității rezultatele unei anchete făcute în parcurile naționale și naturale din România. Cum 12 din cele 13 parcuri sunt administrate de Regia Națională a Pădurilor, tirul Agent Green s-a concetrat pe regia de stat, pe care a acuzat-o, din nou, că taie lemn din parcuri, deși recomandările comunitare sunt de a proteja integral fondul forestier din parcuri.
„România traversează una dintre cele mai grave crize de mediu înregistrate la nivelul Uniunii Europene, iar distrugerile şi exploatările care se petrec în Parcurile Naţionale şi siturile Natura 2000, arii naturale teoretic protejate prin lege, au ajuns săptămâna trecută în atenţia oficialilor de la Bruxelles, când Agent Green şi EuroNatur au prezentat în premieră membrilor Parlamentului European şi ai Comisiei Europene derapajele şi abuzurile care sunt permise şi încurajate de autorităţile din România. Investigaţia noastră a fost realizată prin metode jurnalistice, pentru că instituţiile statului cărora le-am solicitat informaţii despre amenajamentele din România ne-au refuzat. De exemplu, Romsilva ne-a spus că aceste date sunt secrete. Din 2014 şi până în prezent, România a pierdut prin exploatări la scară industrială echivalentul unei suprafeţe de 3.600 de hectare de păduri seculare, rasă complet de pe faţa Pământului, adică suprafaţa unui teren de fotbal înmulţit cu 7.200”, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, Andrei Ciurcanu, director de investigații al Agent Green.
Acesta a menţionat că, în intervalul analizat, lemnul exploatat din parcurile naţionale a fost încărcat şi transportat în peste 60.000 de camioane, adică o coloană de camioane pline cu buşteni de la Bucureşti până la Nădlac.
Potrivit datelor prezentate luni în conferinţa de presă, parcurile naţionale cele mai afectate de exploatările agresive şi care au pierdut cel mai mult din biodiversitate sunt: Călimani, Domogled Valea-Cernei şi Semenic – Cheile Caraşului, arii naturale unde sunt adăpostite chiar şi păduri seculare de fag incluse în patrimoniul UNESCO, cât şi cea mai mare pădure virgină din Uniunea Europeană, respectiv Izvoarele Nerei.
Investigaţiile Agent Green au dezvăluit practicile ilegale, respectiv: distrugerea albiilor râurilor de munte care au fost utilizate ilegal pentru transportarea buştenilor, exploatări ilegale în interiorul rezervaţiilor sau a pădurilor virgine, încălcarea prevederilor planului de management a parcurilor, lipsa ordinelor de ministru pentru planurile de amenajament, distrugerea iremediabilă a unor situri de importanţă europeană, tăieri de arbori fără documente legale, interpretarea abuzivă a unor articole de lege pentru a motiva exploatări în arii protejate.
Investigația s-a derulat pe parcursul ultimilor 2 ani.
Reprezentantul Agent Green a ținut să atragă atenția că afacerea cu lemn din parcurile naționale și naturale nu este foarte bănoasă. Potrivit acestuia, Romsilva, pentru cele 1,2 milioane mc de lemn tăiat din pădurile din pacuri, din 2014 și până acum, ar fi putut obține 60-100 milioane de euro, iar investițiile în parcuri au totalizat 12-15 milioane de euro, 80% din sumă fiind cheltuită cu salariile angajaților. „Dacă s-ar administra judicios ariile protejate, statul ar câștiga mai mult decât din exploatarea lemnului”, a spus Ciurcanu.
Întrebat, Andrei Ciurcanu a declarat că, în cadrul investigației, a fost avută în vedere și trasabilitatea lemnului, pentru a putea identifica beneficiarul lemnului tăiat ilegal. „De exemplu, din Parcul Național Munții Rodnei cel mai mult lemn a plecat către o firmă austriacă. Egger”, a susținut Ciuncanu.
„Dorinţa statului român de a exploata cât mai mult pădurile seculare nu este doar evidentă, aceasta este planificată.. În ciuda numeroaselor solicitări venite din partea Agent Green, Regia Naţională a Pădurilor Romsilva, companie de stat care administrează 12 din cele 13 parcuri naţionale din România, a refuzat să pună la dispoziţie date despre volumul de lemn tăiat şi scos din parcurile naţionale pe care le administrează, motivând că aceste informaţii sunt secrete, iar publicarea lor ar afecta activitatea companiei. Este un abuz fără precedent, în condiţiile în care peste jumătate din suprafeţele incluse în parcuri sunt proprietatea publică a statului român, iar administrarea lor este o chestiune de interes public. Prin metode jurnalistice investigative am reuşit să obţinem însă aceste date şi le facem publice pentru a dezvălui masacrul care se petrece în aceste ultime oaze de sălbăticie”, a precizat Ciurcanu, care a adăugat că pădurile din parcurile naţionale reprezintă doar 1% din teritoriul României, suprafeţe care adăpostesc cea mai mare biodiversitate din Europa.
De fapt, ONG-ul militează pentru ca Romsilva să nu mai admministreze parcurile naționale și naturale. Oficialul Agent Green a declarat că nu contează cine asigură managementul parcurilor atât timp cât acesta este administrate corect. Recent, legislația a fost modificată, astfel că administrarea ariilor protejate a ajuns să fie făcută de stat, prin intermediul unei agenții specializate, chiar dacă mare parte din ariile protejate au costozi desemnați în urma unor proceduri de selecție.
Organizaţia Agent Green a subliniat că, după vizionarea seriei de investigaţii Agent Green, „Un dezastru Naţional/Out of control”, prezentată recent la Bruxelles, oficialii europeni şi-au exprimat „șocul şi îngrijorarea” şi au precizat că România riscă demararea unei proceduri de infringement.
„Trebuie să recunosc că ceea ce am văzut este îngrijorător, este şocant şi strigător la cer. Şi dacă doar o mică parte din ceea ce am văzut este adevărat, atunci este un motiv de îngrijorare din partea Uniunii Europene. Vorbim despre un patrimoniu unic nu doar al României şi al Europei, ci al întregii comunităţi internaţionale. Mai ales că Munţii Carpaţi adăpostesc ultimele oaze de sălbăticie ale Europei”, ar fi declarat directorul Capitalului Natural, Humberto Delgado Rosa, Directoratul pentru Mediu, Comisia Europeană.
La rândul său, Thomas Waitz, membru al Comisiilor pentru agricultură, pesticide şi petiţii din Parlamentul European şi reprezentant al Partidului Verde din Austria, a declarat: „Mesajul meu către autorităţile din România este următorul: „Protejaţi Parcurile Naţionale, în caz contrar aveţi toate şansele ca România să intre într-o procedură de infringment, pentru că nu respectaţi legislaţia europeană”.
Mina de la Certej scoate ONG-urile în stradă
Activiştii de mediu, membrii comunităţii Declic şi Mining Watch România, au protestat luni în faţa Ministerului Apelor şi Pădurilor (MAP) faţă de defrişarea a peste 56 de hectare din pădurea de la Certej pentru a se face loc unor iazuri de decantare cu cianuri, informează Agerpres.
Protestatarii au predat la minister o contestaţie faţă de proiectul de hotărâre de Guvern, prin care se doreşte aprobarea defrişării celor 56 ha de pădure, în beneficiul Deva Gold. Contestaţia a fost însoţită de 22.000 de semnături ale petiţiei împotriva defrişării.
Cei prezenţi în faţa ministerului de resort au afişat pe parcursul protestului o drujbă poleită cu aur, obiect ce a fost predat reprezentanţilor Ministerului Apelor şi Pădurilor. Drujba de aur a fost oferită simbolic Adrianei Petcu, secretar de stat în ministerul de resort. Activiştii de mediu au prezentat oficialului argumentele împotriva aprobării hotărârii de Guvern pentru scoaterea definitivă din fondul forestier naţional a terenului de peste 56 ha. Potrivit acestora, în urma discuţiei, Petcu a declarat că ministerul va organiza o dezbatere publică pentru hotărârea de Guvern.
„Este un prim pas spre stoparea abuzurilor. Aşteptăm cu interes dezbaterea publică. Din punctul nostru de vedere, defrişările plănuite la Certej se pot realiza doar cu încălcarea Codului Silvic. Atât noi, cât şi cei peste 4.400 de cetăţeni care au trimis observaţii în etapa consultării publice, vom urmări modul în care Ministerul Apelor şi Pădurilor se va raporta la pădurile din Certej şi la dorinţa cetăţenilor”, a declarat Roxana Pencea Brădăţan, reprezentanta reţelei Mining Watch România şi a comunităţii Declic.
Deva Gold a cerut scoaterea din fondul forestier a aproximativ 56 ha pentru organizarea minei de aur de la Certej, proiect care a fost puternic contestat pentru că, și aici, ar urma să se folosească cianuri în procesul de extracție a aurului. Proiectul nu este de dimensiunea celui de la Roșia Montană, dar tot cianuri folosește. Pădurea propusă pentru defrișare este proprietatea companiei, care, în schimb, ar urma să împădurească peste 168 ha de teren.
