Sectorul energetic este preocupat de evoluția sa în perioada următoare, având în vedere că piața s-a mai stabilizat, este concluzia participanților la cea de a VII-a ediție a Conferinței Anuale AFEER, cu tema „Criza și tranziția energetică: provocări curente pe piața de energie“. La conferință au fost trase semnale de alarmă privind politicile publice cu impact asupra domeniului, nelipsind, nici de această dată, apelul de a se construi mai multe capacități de producere a energiei; de fapt, primele pe listă sunt capacitățile aproape finalizare, dar la care nu se poate continua construcția din motive de mediu.
Cum era de așteptat, la conferința anuală AFEER (n.r – Asociația Furnizorilor de Energie din România), în prim plan a fost criza ce s-a manifestat pe piața de profil. „Furnizorii de energie au fost și sunt în continuare într-o poziție ingrată. Au fost învinovățiți pentru lucruri ce sunt în afara controlului lor și au fost obligați să recalculeze și să rectifice facturi în urma deselor modificări ale regulilor. Ca urmare, a fost afectată încrederea în parteneriatul consumator – furnizor”, a declarat Laurențiu Urluescu, președintele AFEER la Conferința anuală AFEER, cu tema „Criza și tranziția energetică: provocări curente pe piața de energie“.
Lipsa reală a consultării publice sau a studiilor de impact înainte de modificarea reglementărilor; prevederi neclare și uneori neaplicabile, ale căror interpretari sunt lăsate la latitudinea fiecărui participant la piață (cu risc crescut de interpretare eronată); modificări emise în ultimul moment, fără a fi avute în vedere perioade de implementare (ce au condus – de cele mai multe ori – la imposibilitatea de aplicare în termen); taxarea excesivă sunt doar câteva dintre aspectele/problemele semnalate de președintele AFEER, cu impact major în activitatea de furnizare și trading.
Sandor Bende: „investițiile începute în capacități energetice trebuie finalizate”
„Ce vom face când se va termina această criză în energie pe care o resimțim de mai bine de 2 ani? Vremea ne-a ajutat, iarna a fost mai blândă. Nu am dus lipsă de energie și gaze naturale, consumatorii au putut fi alimentați în siguranță. Consumatorii finali, casnici, chiar dacă au fost unele incidente, în general au plătit un preț nu cu mult mai mare înainte de criză. A fost nevoie de reglementări în această perioadă, și nu au fost puține, ca să ajungem la o anumită stabilitate. Au fost multe schimbări şi nimeni nu era pregătit pentru asemenea probleme legate de preţul energiei. Bineînţeles că, atunci când piaţa intră într-un fel de degringoladă şi te implici, durează ceva timp până ce se stabilizează lucrurile. În prezent, piaţa energiei s-a stabilizat cât de cât, iar ţara noastră nu a dus lipsă de energie, atât în ceea ce priveşte gazele cât şi energia electrică”, a declarat Sandor Bende, președinte, Comisia pentru Industrii din Camera Deputaților.
„Trebuie să găsim surse alternative de producţie de energie, ceea ce implică investiţii în domeniul energiei eoliene şi fotovoltaice. Ţara noastră are una dintre cele mai ieftine energii din Uniunea Europeană. Ar trebui să finalizăm acele hidrocentrale care sunt realizate în proporţie de 50%, unele chiar 90-95%, dar nu sunt puse în funcţiune. Acestea trebuie puse în funcţiune de urgenţă în următorii doi-trei ani. Spun asta pentru că, trebuie să luăm în considerare faptul că primul reactor de la Centrala Nucleară de la Cernavodă va trebui scos din funcţiune în 2027”, a atras atenția deputatul.
Lorant Antal: „oficial, criza s-a terminat”
„Vin cu o veste optimistă: la nivelul Uuniunii Europene, din 12 februarie, oficial, criza energetică s-a terminat! Deciziile Suediei față de proprii consumatori sunt considerate un adevărat semnal în acest domeniu, la nivelul Uniunii Europene”, a declarat Lorant Antal, președintele Comisiei pentru Energie din Senat.
„Din octombrie 2021 până în 2022, au fost 14 acte normative privind piața de energie electrică, în majoritate ordonanțe de urgență. Toate acele ordonanțe care au avut nevoie de modificare am reușit să le îmbunătățim în Parlament. Chiar dacă au fost multe astfel de acte normative, ele au avut efecte benefice. România a fost printre primele state care au venit cu plafonarea prețurilor. Așa am reușit să stopăm inflația”, a precizat acesta.
Potrivit lui Antal, „planurile de viitor sunt cele mai importante. În prim plan, se află Legea fondului funciar care urmează să fie amendată pentru a înlesni investițiile în energii regenerabile. Ministerul Agriculturii spune că peste 50 ha nu se mai pot face investiții. De aceea, am lucrat la un pachet legislativ, care este în stadiu de finalizare. Este necesară susținerea investițiilor în producerea de energie din surse regenerabile. Suntem în elaborarea unei hărți dinamice a României, pe județe. Așa vom ști unde, cine și cât consumă. Să putem separa consumul casnic de cel noncasnic. Harta ne va ajuta să știm unde ar fi potrivite aceste investiții în energie verde”, a completat senatorul Lorant Antal.
Zoltan Nagy-Bege: „cliențiii casnici s-au preocupat să reducă consumul”
„Ne luptăm în continuare cu o criză care a generat prețuri foarte mari. Trebuie să acceptăm că în perioade critice autoritățile trebuie să ia măsuri pentru a proteja consumatorii”, a declarat Zoltan Nagy-Bege, vicepreședinte ANRE.
„Un șoc al creșterii prețurilor poate să însemne falimente și tragedii în rândul consumatorilor casnici. Vedem acum o evoluție favorabilă a prețurilor, o scădere rapidă a prețurilor. Vedem o preocupare din partea Comisiei Europene privind modificarea de directive și regulamente pentru un nou model de piață de energie electrică. Nu vreau să intru in detalii, vom vedea varianta finală a documentelor”, a spus Zoltan Nagy-Bege.
Oficialul ANRE a precizat că Autoritatea a finalizat machetele privind regularizările care se fac, în baza OUG 27/2022, pentru clienții care și-au redus consumul de energie electrică în 2022 comparativ cu anul 2021. „Este vorba despre un număr considerabil de clienți, peste 150.000 (conform datelor primite până acum de la furnizori). Probabil, vor fi 200.000 de clienți, în final. Este o dovadă că clienții casnici s-au preocupat să reducă consumul de energie electrică anul trecut, chiar în condiţiile în care foarte mulţi au beneficiat de preţ plafonat, dar cei care nu au beneficiat se pare că s-au mobilizat şi au luat măsuri”, a arătat Nagy-Bege.
„În ceea ce priveşte noile modele de facturi la energie electrică și gaze naturale, toate acele elemente care apar ca informaţii obligatorii nu sunt invenţiile noastre. Toate apar în directivele europene şi directiva spune că sunt obligatorii să fie incluse în factură. Noi am făcut doar o selecţie şi ne-am străduit ca prima pagină a facturii să fie simplificată. Ne-am străduit să simplificăm prima pagină a facturii şi să obligăm furnizorii să pună pe prima pagină strict nişte elemente necesare pentru client pentru a se identifica, pentru a şti cât are de plătit, când are de plătit şi pentru ce plăteşte – şi unde se poate adresa în momentul în care are vreo problemă cu factura, unde contestă factura. De altfel, prin lege s-a stabilit că începând cu consumul lunii aprilie se va folosi o nouă factură”, a dat asigurări oficialul ANRE.
Horia Constantinescu: probleme multe legate de citirea contoarelor
„Situaţii alarmant de multe există în ultima perioadă în legătură cu citirea şi transmiterea datelor de către consumator sau de către distribuitor, precum şi o inconsecvenţă a emiterii facturilor, dar şi o neconcordanţă între cele transmise şi cele notate în factură”, a declarat Horia Constantinescu, președintele ANPC.
„Vreau să ne asumăm fiecare dintre cei prezenţi faptul că pe întreg lanţul de la distribuitor, furnizor, consumator final, lucrurile sunt respectate, aşa cum ne-am aşteptat cu toţii. Mi-ar plăcea să putem comunica şi să înţelegem şi noi exact ceea ce se întâmplă, pentru că s-ar putea, din punct de vedere tehnic, să existe explicaţii, cu toate că, în opinia noastră, din punct de vedere logic, acestea nu ar avea pertinenţă. Dar pentru a fi sigur că lucrurile nu sunt interpretate ca disproporţionate în raport cu eforturile pe care unii dintre dumneavoastră le-au făcut să ţină în echilibru această piaţă foarte şubredă în ultimii ani – şi noi considerăm că avem nevoie de informaţii şi abia după aceea să tragem concluziile”, a completat Horia Constantinescu.
Luka Jazbec: taxarea din România a dus la plecarea investitorilor
„Este importantă stabilitatea în ce privește cadrul de reglementare. Au fost 70 de modificări legislative la nivelul UE în câteva luni, un ritm rapid. A fost un șoc pentru traderii de energie, care sunt afectați”, a declarat Luka Jazbec, reprezentant EFET (Federația Europeană a Traderilor de Energie).
„Consecințele măsurilor de taxare se văd: investitorii pleacă de pe piața din România sau își suspendă activitatea. Dacă taxarea traderilor va fi o intervenție pe termen lung, în final tot consumatorul va avea de suferit, ca efect al acestei intervenții”, a atras atenția Jazbec.
„După feedback-ul negativ al acestor măsuri, se lucrează la o revizuire a mecanismelor. Unele state au abandonat din măsuri. Ce poate fi făcut? Care este viitorul? Ca să se ajungă la net zero până în 2050, una dintre soluții este să fie mai construite multe regenerabile, căile sunt contractele pentru diferență și PPA-urile. Sunt măsuri propuse pentru îmbunătățirea situației lichidităților în piață”, a completat Luka Jazbec.
Corina Popescu: „perioada următoare va fi destul de agitată”
„Cred că perioada următoare va fi destul de agitată. Toată lumea spune că s-a terminat criza la nivel european. Ne bucurăm că am văzut că s-a terminat, ne bucurăm să vedem că prețurile au început să scadă. Poate părea ciudat, dar trebuie să vedem ce punem în loc”, a declarat Corina Popescu, fost secretar de stat în Ministerul Energiei și fost director general al Grupului Electrica.
„Eu cred că lecțiile pe care le-am învățat se referă la ce punem în loc și cum punem în loc. La mijlocul acestei luni, Comisia Europeană a publicat un nou model de piață europeană. Mi-a plăcut sloganul că nu avem nevoie de o revoluție în piața de energie electrică, avem nevoie de o evoluție a acestei piețe”, a spus Popescu. Potrivit acesteia, „avem nevoie de o schimbare de paradigmă. Europa și-a păstrat ținta „Net Zero”, deci mergem pe același parcurs european. Ca să atingem această țintă fără convulsiile pe care le-am înregistrat în ultimii doi ani, trebuie să știm ce trebuie să facem ca acest parcurs să fie sustenabil. Practic, sunt trei piloni mari”, a atras atenția Corina Popescu.
Primul pilon este legat de consumatori, al doilea de investiții eficiente și al treilea este legat de adecvanța sistemului. „Ultimul pilon se referă și la „security of supply”, de rețea, de modul în care o construim, de interconectări și, foarte important în viziunea acesteia, „flexibilitatea sistemului”, la care se adaugă investițiile ce trebuie promovate pentru ca sistemul nostru energetic să rămână competitiv”, a precizat Corina Popescu.
„Intenția este ca acest nou model de piață să fie aprobat până la sfârșitul anului. Se pune accent pe o mai mare transparență, se pune accent pe posibilitatea consumatorilor finali să aibă acces la un preț competitiv al energiei în așa fel încât să nu ajungem la o deindustrializare a Europei. Se pune accent și pe reziliența furnizorilor. Și în această conferință s-a spus clar că criza a fost susținută de către furnizori. De aceea, se solicită și este menționat clar că trebuie făcut de către autoritățile naționale o evaluare a acestor reziliențe a furnizorilor pentru ca să nu se dărâme tot sistemul care este în spatele acestora. Ei strâng banii din piață și plătesc tot”, a completat Corina Popescu.
Andras Hazlach: „criza energetică ne-a făcut să pierdem 3-4 de dezvoltare”
„Cred că criza energetică nu se va termina până nu avem o lichiditate transparentă pe piață. Lichiditatea pe piața din România a dispărut din septembrie 2021, iar toate vin cu un cost. Acest cost s-a dezvoltat și se va dezvolta în anii următori”, a declarat Andras Hazlach, Magyar Energiakereskedők Szövetsége- MEKSZ.
Potrivit acestuia, „în urma celor întâmplate anul trecut pe piața de energie, autoritățile maghiare au intervenit pe partea de reglementare. Este taxa pe cifra de afaceri pe care traderii de energie trebuie să o plătească. În România, traderii trebuie să plătească o taxă mărită în ultimii ani. În Ungaria, facem trading la nivel financiar, cel fizic fiind la nivel minim. Să punem accent pe transparență! E ceva de care piața are nevoie. Dacă nu este, atunci este o problemă”, a atras atenția Hazlach.
„Cât privește piața de gaze, aceasta lipsește. După ce prețurile au crescut foarte mult, în Ungaria, volumul tranzacționat în 2022 a fost la jumătate față de 2021. Ceea ce ne-a făcut să pierdem 3-4 ani de dezvoltare”, a completat Andras Hazlach.
Marius Cîmpeanu: „intervențiile în piață trebuie să fie echitabile”
„Intervențiile în piață în perioadele de criză ar trebui să fie echitabile pentru toate părțile implicate. Pentru a păstra nivelul ridicat al concurenței, intervențiile care dispun reglemetări ale pieței ar trebui să fie limitate la un timp relativ scurt”, a declarat Marius Cîmpeanu, director Direcția Energie și Suport, membru Directorat CEZ Vânzare.
Potrivit acestuia, „obligațiile instituite furnizorilor ar trebui să fie compensate la nivelul real și în termenle prevăzute de legislație (inclusive costurile financiare, dezechilibre etc.). Iar termenul pentru implementarea/modificarea unui sistem (soft) ar trebui să fie rezonabil (minim 3 luni) și suficent de clare astfel încât aceste modificări să poată să fie corect implementate”, a completat Mariu Cîmpeanu.
Herodotus Antonopoulos: „reproiectarea piețelor va îngreuna redresarea”
„Reproiectarea piețelor, pentru a se potrivi condițiilor de război, va prelungi distorsiunile și va îngreuna redresarea atunci când criza se va termina. Unele semne timpurii pot fi deja observate pe piețele PPA și pe piețele intrazilnice (excluderea comercianților, controlul intențiilor participanților)”, a declarat Herodotus Antonopoulos, Chairman, Hellenic Association Of Energy Trading & Supply Companies- ESEPIE.
Potrivit acestuia, „guvernele vor fi înclinate să păstreze controlul asupra unor sume semnificative de bani chiar și după terminarea crizei”. Termeni precum „echitabil” sau „exces” de profit ar putea rămâne. Aceeași terminologie nu se aplică pierderilor!”
„Guvernul grec controlează în mod eficient fluxurile de bani atât ale generatorilor, cât și ale furnizorilor. A încercat să extindă regimul de plafonare a prețurilor și alte măsuri conexe până la sfârșitul anului, dar nu a reușit”, a atras atenția Herodotus Antonopoulos.
Tudor Cîrstea: „furnizorii și traderii, vinovații de criză găsiți de politicieni”
„Anul trecut, pe măsură ce prețurile la energie electrică și gaze naturale creșteau, toată lumea se inflama, toată lumea se întreba ce se întâmplă. Și politicienii erau în căutarea unui răspuns și, mai ales, a unui vinovat. Până la urmă s-a găsit în furnizori și în traderi. Vinovață că au inflamat piața și au umflat prețurile”, a prezentat, succint, situația de anul trecut, Tudor Cîrstea, membru în Directoratul AFEER.
„Acolo am observat o înțelegere puțin greșită din partea unora despre ce înseamană traderi pentru ei. Cumperi cu 100 de euro și minim pui câțiva euro, pentru că, altfel, nu vinzi niciodată. Istoria ne arată că, de multe ori, aceste prețuri sunt ciclice. Așa cum prețul urcă, el și coboară. Versiunea politicienilor este numai când prețul urcă și faci profit, nu și când coboară”, a spus Cîrstea.
„Mi-am dat seama că, de multe ori, ei nu înțeleg efectiv ce face un trading”, a atras atenția oficialul AFEER. El a adus în discuție situația de acum câțiva ani, când prețul era mic, se anunțau investiții în regenerabile, deci altă marfă ieftină, și nimeni nu cumpăra. „Singurii care au mai mișcat ceva au fost traderii. Și s-au făcut tranzacții la prețurile de atunci, care acum par foarte bune. Din punct de vedere al reglementatorului, se vede că traderii au cumpărat cu o sumă și vând mai scump”, a spus Cârstea, care a dat vina pe autorități că nu se uită la tot lanțul de comercializare, pentru că ar vedea că situația nu este așa simplă și plină de profit pentru traderi.
Tudor Cîrstea a amintit de evoluția excepțională a prețului, care a dus la diminuarea accentuată a cererii. „Cel mai bine s-a văzut în trimestul 3 de anul trecut când prețul creștea și cu 50 de euro pe zi. Iar noua legislație nu intrase încă în vigoare. Cred că momentul de maxim impact a fost 2 septembrie, când a fost înregistrat cel mai mare preț. Lucrurile au început să se calmeze, iar prețul a început să scadă”, a precizat oficialul AFEER.
„În România, de la 1 septembrie, a fost introdusă noua legislație, cu aceste taxe foarte mari. Atunci, toată lumea a oprit orice activitate. Apoi, văzând clar că orice tranzacție se taxează cu 98%, inclusiv exporturile, nu s-a mai făcut nicio tranzacție. Tranzacțiile pe OPCOM au scăzut cu peste 95%”, a adăugat Tudor Cârstea.
„Practic, în România am ajuns la sitația în care , dacă întreabă cineva care este prețul pentru anul viitor, nu poate spune nimeni, pentru că nu mai există tranzacții. Nu există niciun preț de referință”, a punctat Tudor Cîrstea.
Theodor Livinschi: revenirea împiedicată de lipsa unui preț de referință
„Împărtățim aceleași dorințe, furnizorii s-au comportat cât se poate de bine, ne-am bucura să găsim o cale prin care să deblocăm situația. În acest moment, lipsa accesului pe termen mediu la un preț blochează posibilitatea de revenire”, a declarat Theodor Livinschi, vicepreşedinte ACCER (Asociaţia Companiilor Consumatoare de Energie din România).
Potrivit acestuia, „preţurile s-au diminuat atât în zona energiei electrice, cât şi în cea a gazelor naturale, ceea ce este îmbucurător, însă consumatorii industriali nu au posibilitatea de a încheia contracte pe o perioadă care să le asigure predictibilitatea businessului, în prezent fiind oferte strict pentru două, trei sau patru luni”.
„ACCER consideră că actualul cadru legislativ trebuie modificat astfel încât lichiditatea pe piaţă să crească şi furnizorii să îşi permită să vină cu oferte pe perioade mai lungi şi în acelaşi timp într-un număr mai mare”, a completat Theodor Livinschi.
Sorin Elisei: „să domolim inflația este cheia”
„Ne împrumutăm la costurile cele mai mari din Europa, dat fiind deficitul pe care îl avem. Guvernul nu va renunța la controlul veniturilor și prețurilor în acest sector. Să domolim inflația este cheia. Criza datoriilor la nivel global este un factor de luat în considerare”, a declarat Sorin Elisei, director Deloitte. Cât privește reziliența furnizorilor, acesta consideră că „la ce urmează să fie pus în contextul diverselor surse de aprovizionare, statul își va mări amprenta și prezența în sector. În plus, a scăzut interesul consum pentru PPA după introducerea mecanismului de plafonare. 90% dintre clienți au renunțat la PPA”, a atras atenția Sorin Elisei.
Cătălin Ilie: „cu Pago, utilizatorii au economisit 400 de ani”
„Soluția noastră este o aplicație pentru toate facturile, care sunt actualizate în timp real. Iar plata se face cu o singură confirmare de buton”, a declarat Cătălin Ilie, co-fondator Pago App. Potrivit acestuia, „Pago este aplicația care a reușit să economisească 400 de ani pentru utilizatorii săi. Împreună cu utilizatorii noștri, am atins un volum de 16,5 milioane de plăți procesate din 2018 până la finalul lui 2022”.
„De fapt, unul din marile avantaje ale aplicației este că aici pot fi regăsite toate facturile. Cele mai importante sunt facturilor la utilități și servicii financiare, adică cele mai frecvente plăți realizate de către utilizatori. La acestea se adaugă asigurările de tip RCA, cele de călătorie și asigurările de locuință. Lista continuă cu posibilitatea de achiziție de rovignete și taxă de pod, prin integrare cu CNAIR. În plus, putem realiza încărcări electronice pentru telefonia mobilă, transfer de bani instant între oricare două carduri emise în România, plata taxelor și impozitelor locale”, a precizat Cătălin Ilie.
„Peocuparea companiei care dezvoltă aplicația o reprezintă gestionarea timpului pentru plata facturilor. În fiecare lună, consumatorii petrec până la 3 ore pentru plata facturilor”, a completat co-fondatorul Pago.
Asociaţia Furnizorilor de Energie din România – AFEER, înfiinţată în anul 2006, cuprinde, în prezent, un număr de 38 de membri, furnizori şi traderi licenţiaţi şi activi pe piaţa de energie electrică și/sau de gaze naturale, care asigură furnizarea energiei atât către consumatori persoane fizice, cât şi către IMM-uri şi consumatori din toate categoriile de agenţi economici care activează în România, cu o cotă de piaţă de circa 85% din consumul final de electricitate și gaze naturale.
