Banca Naţională a României (BNR) va adopta, în câteva luni, măsuri de limitare a creditului în valută pentru debitorii care nu sunt acoperiţi faţă de riscul de curs de schimb.
Totuşi, Mugur Isărescu, guvernatorul băncii centrale, a declarat că, sub nicio formă BNR nu doreşte să „atace” creditul în valută pentru debitorii care au încasări în valută, cum sunt exportatorii. “Acolo, dacă am introduce o restricţie privind creditul în valută, am introduce un risc suplimentar”, a spus Isărescu.
Pe de altă parte, a menţionat acesta, chiar şi o restricţionare a creditelor pe termen lung, cum ar fi cele ipotecare, ar fi problematică, în condiţiile în care băncile nu dispun de resurse de finanţare pe termen lung în lei.
„Şi în domeniile în care resursa de creditare nu există decât din exterior, domeniile de creditare pe temen lung, creditul pentru locuinţe, ipotecar, nu ar fi fost benefic să dăm la o parte un risc, cel valutar şi să introducem alt risc, de mismatch (n.r. – necorelare de maturităţi), pentru că nu avem fonduri de pensii suficient de mari să asigure resurse pe termen lung, nu avem nici o piaţă a obligaţiunilor; înlocuiam un risc valutar cu un alt risc de maturităţi”, a explicat Isărescu.
Acest „alt risc” se referă la faptul că băncile nu dispun acum de finanţări pe termen lung în lei. Finanţarea din resurse pe termen scurt pentru credite pe termen lung implică un risc pentru bănci.
Viceguvernatorul BNR Cristian Popa a arătat că banca centrală lucrează la un regulament privind creditele în valută, care va fi aplicat şi sucursalelor din România ale instituţiilor de credit din străinătate, spre deosebire de precedentele reglementări prudenţiale, valabile numai pentru instituţiile de credit înregistrate ca persoane juridice române. Popa a confirmat că actul normativ va intra în vigoare în acest an.
Altfel spus, banca centrală va căuta “să promoveze” împrumuturile în lei şi “să pună tălpi” celor în valută, pentru a nu se mai întâmpla fenomenele din 2007 şi până în prezent. Reamintim, în anii 2007 şi 2008 a fost o adevărată “frenezie” a împrumuturilor în euro (când cursul a fost şi de 3,1 lei/euro), dar şi în monede “exotice”, precum francul elveţian şi yenul japonez. Adevărat, aceste împrumuturi erau şi mai ieftine decât cele în lei. Din păcate, o dată cu criza financiară mondială, dar, mai ales, cu criza economico – financiară din România, moneda naţională s-a devalorizat şi până la 4,4 lei/euro, ceea ce a făcut ca mulţi români, care, evident, au salarii în lei, să nu-şi mai poată plăti împrumuturile. Drept urmare, pentru a evita astfel de situaţii, care implică risc valutar, BNR se gândeşte la restricţionarea creditării în valută, cel puţin în ceea ce priveşte creditele de consum. Mai exact, se vor putea împrumuta în alte monede doar cei care au venituri în alte monede decât în lei.
Parţial color
Întrebat dacă aprecierea din ultimul timp a leului corespunde fundamentelor economice ale ţării, aşa cum a afirmat consilierul BNR Lucian Croitoru, Mugur Isărescu a răspuns astfel: „Parţial color”.
„Această ţară a făcut o corecţie masivă a balanţei externe de plăţi, care trebuie să dovedim că este sustenabilă. Observăm o corelaţie mai puternică între salarii şi productivitate. Deficitul extern este un rezultat, iar dinamica mai rapidă a exporturilor, dovedită pe parcursul a 20 de luni, arată că s-a schimbat ceva în economia românească”, a comentat guvernatorul.
El a atras, însă, atenţia că, pentru a obţine o creştere economică sustenabilă, este nevoie de continuarea reformelor. „Avem suficient timp să nu ne ţinem de ele, după cum văd că merge discuţia. Nu avem date că suntem în situaţia unei aprecieri de durată a cursului. De aici şi decizia noastră de a nu ne folosi de curs pentru a câştiga o bătălie pe termen scurt (n.r. – cu inflaţia)”, a mai spus acesta.
Isărescu consideră că o apreciere excesivă a leului ajută dezinflaţia pe termen scurt, dar ar putea aduce dezavantaje pe termen mediu şi lung, astfel că banca centrală este interesată ca rata de schimb să rămână într-o zonă de echilibru. De remarcat, leul s-a apreciat cu aproape 5% în raport cu euro de la începutul anului.
„Nu cred că o apreciere excesivă a leului este sustenabilă şi ne va dezavantaja pe termen mediu. Există o asimetrie în ceea ce priveşte impactul cursului de schimb în inflaţie. Aprecierea acţionează cu întârziere, în timp ce o depreciere acţionează imediat”, a spus şeful băncii centrale.
Îngheţarea preţurilor la carburanţi nu este o măsură benefică
Îngheţarea preţurilor la carburanţi nu este o măsură benefică, întrucât, după expirarea perioadei de restricţionare, efectele sunt mult mai ample, a apreciat guvernatorul BNR, arătând că o astfel de măsură ar duce la creşterea traficului de frontieră. „Nu sunt de partea măsurilor de îngheţare a preţurilor, chiar şi în situaţiii excepţionale, pentru că ştiu din istorie că au creat un confort pe termen scurt, dar, după ce s-au încheiat, fractura a fost şi mai mare. În acest condiţii nu pot să susţin o astfel de măsură”, a spus Isărescu.
Guvernatorul BNR a afirmat că, dacă va exista o decizie la nivelul Uniunii Europene, România o va adopta, „cu reţinerile de rigoare”.
„Altminteri, dacă suntem într-o uniune în care toată lumea trece graniţa, o ruptură faţă de restul pieţelor nu face altceva decât să aducă bani pentru nişte speculatori”, a adăugat Isărescu.
Reamintim, premierul Emil Boc a solicitat Consiliului Concurenţei să analizeze, împreună cu Departamentul pentru Afaceri Europene, dacă preţurile la carburanţi pot fi îngheţate în România în baza unei legi care prevede o astfel de măsură în cazuri excepţionale, dar care este adoptată înaintea aderării la UE. Recent, UE a anunţat că o astfel de măsură nu încalcă reglementările comunitare.
Combustibilii s-au scumpit anul trecut cu peste 15%, după ce în 2009 preţurile au fost majorate cu 13%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). De la începutul acestui an companiile petroliere au scumpit carburanţii de mai multe ori, unele sortimente depăşind pragul de şase lei/litru.
Preţul combustibililor va contribui cu aproape un punct procentual la inflaţia de anul acesta, potrivit estimărilor BNR.
