Elementele de bază pentru dezvoltarea României sunt educaţia, antreprenoriatul şi inovarea, este concluzia la care au ajuns experţii prezenţi la conferinţa „Drumul României spre Euro: oportunităţi şi provocări”, organizat de Oxygen Events. Cât priveşte datele economice, România mai are nevoie de timp pentru a atinge pragurile ce au fost trecute de cele mai sărace state care au aderat la zona euro.
“PIB-ul României reprezintă 54% din PIB-ul Uniunii Europene”, a declarat Valentin Lazea, economistul şef al Băncii Naţionale a României (BNR). Potrivit acestuia, ţările baltice au avut cel mai mic PIB dintre ţările comunitare atunci când au aderat la zona euro – între 60% şi 64% din PIB-ul UE. “Dacă se păstrează ritmul actual de creştere ccomparativ cu UE, ne trebuie 6 ani pentru a ajunge la 60% din PIB-ul UE”, a spus Lazea
Guvernul a anunţat că România va putea adera la zona euro în anul 2019; declaraţiile economistului şef al BNR arătând o amânare a termenului preconizat.
Pentru Valentin Lazea, resursa umană este cea mai importantă pentru asigurarea dezvoltării României. El s-a arătat îngrijorat de rezultatele educaţiei, luând ca punct de reper ultimele teste PISA, din 2012; aceste teste se organizează o dată la trei ani pe un număr de 60 de ţări la nivelul liceenilor de 16 – 17 ani. Potrivit acestora, România se află pe locul 45 la matematică, pe 49 la ştiinţe şi pe 50 la citire. “Acest loc 50 este dramatic pentru că înseamnă că oamenii nu ştiu să lucreze cu informaţia care li se dă. Ei citesc o frază şi nu ştiu ce să facă cu ea. Nu se poate cu oameni care sunt pe locul 50 ca şi citire să intri în zona euro”, a concluzionat Lazea.
De aceea, educaţia ar trebui să reprezinte piatra de temelie pentru dezvoltarea României, în perspectiva aderării la zona euro, susţine economistul şef al BNR. De aceea, Valentin Lazea are trei propuneri care vizează înlocuirea sistemului de meditaţii private cu meditaţii publice, rezervarea unui număr de locuri în universităţi pentru studenţii de la sate şi redarea prestigiului învăţământui superior.
Potrivit lui Lazea, orele suplimentare pe care profesorii le fac cu elevii ar trebui plătite de primării, nu de către părinţi, astfel încât toţi copiii să aibă acces la ele. “Primăriile să construiască mai puţine borduri în fiecare an şi să aloce o parte din banii respectivi pentru meditaţii post ore. Şi când vine copilul acasă să fie cu lecţiile făcute, nu să se apuce la ora 8 seara când vin părinţii să rezolve 50 de probleme”, a subliniat Lazea.
Cât priveşte admiterea în învăţământul superior pentru tinerii de la sate, Lazea consideră că ar trebui alocate locuri speciale pentru aceşti tineri, cu condiţia de a se întoarce la sat.
Pe de altă parte, Valentin Lazea este de părere că ar trebui să se redea învăţământului superior prestigiul pe care ar trebui să îl aibă. “Este inadmisibil, după părerea mea, ca învăţământul aşa-zis de zi să fie făcut cu studenţi care au ca primă activitate să muncească şi seara, dacă mai au timp şi chef, să se mai ducă la facultate. Acesta este sistemul american, să fie primit acolo la ei, la noi este inadmisibil. Aşa calitate, aşa studenţi, aşa învăţământ, aşa educaţie”, a precizat economistul şef al BNR. El este de părere că există soluţii şi pentru cei care nu se pot întreţine în facultate, prin credite, sau sistemul englez, care permite să faci un an de facultate, întrerupi un an şi munceşti, mai faci un an şi tot aşa. “Există soluţii. Dar ce se întâmplă acum este scandalos…că după aceea diploma nu valorează nimic, pe cine încălzeşte? Nu încălzeşte pe nimeni”, a mai spus Valentin Lazea.
Ţintă necredibilă
Încasările bugetare în România sunt foarte mici şi nu permit o reducere de impozite, iar o astfel de măsură trebuie să fie rezultatul unui proces care începe cu eliminarea evaziunii fiscale, creşterea veniturilor la buget şi apoi, în măsura posibilităţilor, scăderea impozitelor, a declarat economistul şef al Băncii Comerciale Române (BCR), Radu Crăciun.
“România are o mare problemă prin faptul că încasările la buget sunt foarte mici. Şi nu o să avem nicio şansă să îmbunătăţim educaţia sau infrastructura dacă nu creştem încasările la buget. Iar procesul este invers. Nu scazi mai întâi impozitele şi apoi vezi cum le recuperezi, ci întâi elimini evaziunea fiscală, creşti încasările la buget şi apoi vezi dacă îţi poţi permite impozite mai mici”, a spus Radu Crăciun.
Potrivit acestuia, stimularea economiei prin reducerea impozitelor poate genera supraîncălzirea economiei. “Oricât de ciudat ar părea, o economie poate fi supraîncălzită şi la un nivel de creştere de 3% pe an, dacă structura economiei nu permite un PIB potenţial mai mare de 1%”, a mai spus Radu Crăciun.
Referitor la aderarea României la zona euro în 2019, Crăciun susţine că este necesară o creştere economică de 4-5% peste media din zona euro în următorii patru ani, astfel încât să fie îndeplinit criteriul referitor la PIB/locuitor. Însă istoria a demonstrat că, în ultimii 14 ani, diferenţialul de creştere dintre România şi zona euro a fost de 2,5 puncte. În aceste condiţii, ţara noastră poate intra în zona euro la orizontul de timp 2021 – 2022, potrivit economistului şef al BCR. El a mai precizat că 2019 este a şasea ţintă de aderare anunţată de autorităţile din România şi nici aceasta, în opinia sa, nu este credibilă.
