Semnarea Acordului de la Paris a fost un succes. Majoritatea statelor care au agreat documentul în decembrie anul trecut au fost prezente la New York, la sediul ONU, pentru semnarea Acordului. Mai rămâne să se manifeste aceeași înflăcărare și în cazul ratificării, fără de care Acordul de la Paris, privind limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră, nu are nicio valoare. De remarcat este faptul că declarațiile oficialilor la New York anunță viață grea pentru industria cărbunelui, motiv pentru domeniul energetic național trebuie să fie foarte atent la direcția de dezvoltare.
Acordul de la Paris privind schimbările climatice, adoptat în decembrie anul trecut, a fost semnat de 175 de părți (174 de țări și Uniunea Europeană) în prima zi în care a fost deschisă lista, acesta fiind un record absolut înregistrat de ONU în materie, se arată într-un comunicat de presă al conferinței. De altfel, la ceremonia de semnare au participat 55 de șefi de stat și de guvern, alături de alți demnitari de rang înalt și de lideri din societatea civilă și sectorul privat din întreaga lume. Acordul poate intra în vigoare la 30 de zile după ce 55 de părți la Acord, ce reprezintă 55% din emisiile globale, depun instrumentele de ratificare.
Cincisprezece țări au depus și documentele de ratificare în timpul ceremoniei de semnare a Acordului, cele mai multe fiind mici țări insulare în curs de dezvoltare, care se află pe prima linie a efectelor schimbărilor climatice, precizeză comunicatul. Aceste țări au inclus Insulele Marshall, Nauru, Palau, Somalia, Statul Palestina, Barbados, Belize, Fiji, Grenada, Saint Kitts și Nevis, Samoa, Tuvalu, Maldive, Santa Lucia și Mauritius.
„Mai multe țări au anunțat planurile lor de a adera la Acord în 2016, inclusiv Australia, Argentina, Camerun, Canada, China, Franța, Mali, Mexic, Filipine și Statele Unite ale Americii”, anunță documentul. Alte țări, printre care Brazilia, Uniunea Europeană și Federația Rusă, au promis să-și intensifice eforturile pentru a finaliza cât mai repede demersurile necesare pentru ratificarea acordului.
De altfel, președintele Franței, François Hollande, care a găzduit conferința climatică de la Paris și a semnat primul la New York, a declarat că țara sa va prelua conducerea pentru a stabili un preț pe carbon. Iar Lise Kingo, directorul United Nations Global Compact, a și cerut companiilor din întreaga lume suportul pentru a se stabili un preț al carbonului la un minim de 100 de dolari pe tonă, dar în timp. „Noi credem că stabilirea unui preț intern de 100 de dolari tona pe carbon este una dintre cele mai eficiente metode de a implementa măsurile de reducere a emisiilor în strategiile corporative și de investiții”, a spus Lise Kingo. În prezent, tona de CO2 se comercializează cu mult cu 6 euro.
Acordul de la Paris reunește decizia țărilor de a limita creșterea temperaturii globale sub 2 grade Celsius, în timp ce continuă eforturile de a menține creșterea temperaturii la 1,5 grade. Potrivit Acordului, o dată la cinci ani, începând cu 2018, vor fi reuniuni în care vor fi analizate progresele, ca bază pentru alte măsuri ce vor fi considerate necesare atingerii țintei.
Decarbonizare cu tranziție
Decizia liderilor de a penaliza emsiile de gaze cu efect de seră ar putea avea impact extrem de dur supra industriei cărbunelui din România, mai ales că o treime din energia electrică provine din materii prime pe bază de cărbune.
„Nu mai este loc pentru cărbune”, a declarat Victor Grigorescu, ministrul Energiei, dar care a ținut să precizeze că „nu a venit vremea pentru ultima tonă de cărbune românesc”. Potrivit acestuia, „avem ținte ambițioase de decarbonizare. De aceea, luăm în calcul energia nucleară, pentru că acest sector răspunde răspunde criteriului de decarbonizare.
Pe de altă parte, Corina Popescu, secretar de stat în Ministerul Energie, a ținut să atragă atenția că „trebuie o tranziție de la cărbune la energiile regenerabile”. „Am văzut cu toții ce impact a fost când au intervenit brusc energiile regenerabile în sistemul energetic”, a spus demnitarul. În opinia acesteia, pentru a atinge țintele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră fără convulsii, este nevoie de „analiză cu responsabilitate pentru stabilirea modului de tranziție de la mixul energetic actual la unul noncarbon. „Trebuie ținut seama de suportabilitatea consumatorilor”, a spus Corina Popescu, care a ținut să puncteze faptul că, „în prezent, cărbunele are un rol important și trebuie să se regăsească în mixul energetic”.
