Acasă Analize A XVIII-a ediţie a Conferinţelor FOCUS ENERGETIC

A XVIII-a ediţie a Conferinţelor FOCUS ENERGETIC

de M G

În cadrul celei de-a XVIII-a ediţii a Conferinţelor FOCUS ENERGETIC s-au dezbătut probleme legate de “Competiţia pe piaţa energetică”. În cadrul evenimentului s-a discutat despre starea sistemului energetic naţional, despre posibilitatea ca România să ajungă un hub regional pentru energie şi gaze naturale, despre competiţia dintre burse, dar şi dintre diferitele surse de energie etc. La manifestare au participat Toma Petcu, ministrul Energiei, Niculae Havrileţ, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, Robert Tudorache, secretar de stat în Ministerul Energiei, Corina Popescu, preşedintele Directoratului Transelectrica, Sorin Boza,  preşedintele Directoratului Complexului Energetic (CE) Oltenia (CEO), Martin Zmelik, country manager CEZ România, Victor Ionescu, directorul general al OPCOM şi Alin Iacob, managing partner Conso.ro.

“Sistemul energetic românesc este îmbătrânit, poluant şi ineficient şi este nevoie de investiţii pentru dezvoltarea acestui domeniu, altfel acesta va deveni vulnerabil în viitor”, a declarat ministrul Energiei, Toma Petcu, prezent la cea de-a XVIII-a ediţie a Conferinţelor FOCUS ENERGETIC. „Trebuie să privim lucrurile aşa cum sunt, pentru că responsabilitatea noastră este uriaşă. Avem un sistem energetic îmbătrânit, poluant şi ineficient şi trebuie să recunoaştem acest lucru. Din 100 de unităţi energetice ale materiei prime, doar 15 mai ajung la consumatorul final. Acest dezavantaj trebuie transformat în oportunitate”, a spus ministrul.

El a amintit că a solicitat tuturor companiilor, chiar şi celor la care ministerul nu este acţionar majoritar, dar are reprezentanţi în Consiliul de Administraţie, ca minimum 20% din bugetul pentru 2017 să fie orientat spre investiţii.

„Voi verifica personal şi chiar acum, pentru primele şase luni, o să facem o verificare prin fiecare secretar de stat, care are în coordonare aceste companii, să vedem care este nivelul de investiţii. Pentru că fără un program de investiţii respectat, așa cum am aprobat prin bugete, nu vom reuşi să mai dezvoltăm acest domeniu”, a mai spus Petcu.

Potrivit acestuia, România are un avantaj puternic, respectiv un mix energetic diversificat şi echilibrat, care poate asigura consumul intern şi poate fi un factor de stabilitate şi în regiune.

Totuşi, acesta a subliniat că „în unele zone lucrăm cu tehnologii învechite şi depăşite moral, cu consumuri şi costuri de exploatare mari. Pe cât de robust poate părea sistemul energetic naţional, pe atât de vulnerabil poate deveni pe viitor”, a avertizat ministrul.

Totodată, el a arătat că România este dezavantajată de noile propuneri de directive europene, care nu sunt favorabile dezvoltării producţiei de energie pe bază de cărbune.

„Perspectiva noului pachet energetic pe care îl dezbate Comisia Europeană este cel puţin îngrijorătoare pentru România, dacă acesta va fi adoptat în forma actuală, iar lucrul acesta se va simţi în special în sectorul de producţie pe cărbune, care s-a dovedit de fiecare dată indispensabil pentru România, în perioadele cu consum mare din timpul iernii sau în perioadele de secetă. Şi astăzi, când vorbim, cărbunele asigură circa o treime din consumul intern. România trebuie să susţină puternic la Bruxelles ca fiecare stat să-şi stabilească propriul mix, în funcţie de resursele naţionale”, a adăugat ministrul Energiei.

În opinia acestuia, resursele tradiţionale, în special cărbunele, nu sunt în competiţie cu resursele regenerabile, ci sunt complementare.

Fondul Suveran de Investiţii va fi gestionat de Ministerul Finanţelor

Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii va fi gestionat de Ministerul de Finanţe, iar ministerele care au administrat până acum companiile din cadrul fondului vor păstra anumite competenţe legate de coordonare, a mai spus Toma Petcu.

„Prin programul de guvernare, unul dintre obiectivele strategice îl reprezintă Fondul suveran de investiţii, important pentru creşterea economică a României, care va fi un motor de dezvoltare. Din punctul meu de vedere, toate companiile, nu doar din domeniul energiei, pentru că vorbim de un fond de investiţii la nivel general, toate companiile care sunt pe profit, care au capitalizare puternică, din orice domeniu, ar trebui să facă parte din acest fond. Evident, aceasta în funcţie de comunicarea pe care o vom avea cu Comisia Europeană şi în funcţie de deciziile privind competiţia, să nu creăm probleme”, a mai spus ministrul.

El arătat că în şedinţa de Guvern de vineri s-a prezentat în primă lectură actul normativ privind înfiinţarea acestui fond, urmând ca Guvernul să ceară punctul de vedere al Comisiei Europene cu privire la acest proiect.

„Fondul suveran, pentru că este un fond de investiţii, trebuie să fie la Ministerul de Finanţe, pentru că Ministerul de Finanţe trebuie să gestioneze aceşti bani. În general, toate activele, tot patrimoniul statului român, se gestionează de către Ministerul de Finanţe. Ca urmare ar trebui să fie la Ministerul de Finanţe”, a răspuns Petcu, întrebat cine va gestiona fondul.

Totodată, acesta a arătat că ministerele de resort vor continua să aibă anumite competenţe în coordonarea companiilor.

„Ar putea să existe o mică fractură de colaborare şi de comunicare între ministerele de linie şi companiile care vor fi la Fondul suveran. (…) Am avut o discuţie cu domnul Tudose când era ministrul al Economiei despre legătura care ar trebui să existe între ministerele noastre şi companiile care vor face parte din fond şi am stabilit că, prin hotărârea de Guvern care se va elabora ulterior Legii pentru organizarea şi funcţionarea fondului, aceste ministere trebuie să-şi păstreze anumite competenţe asupra companiilor legate de coordonare, modul de cooperare, lucruri care vor fi stabilite în cadrul unei comisii tehnice de specialitate. Dar vom păstra în continuare aceste legături între ministerele de linie şi companiile care au aparţinut acestor ministere şi se vor duce către Fondul suveran”, a susţinut Petcu.

Liberalizare totală la energie de la 1 ianuarie 2018

Prezent la  cea de-a XVIII-a ediţie a Conferinţelor FOCUS ENERGETIC, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), Niculae Havrileţ, a arătat că liberalizarea totală a pieţei de la 1 ianuarie 2018 nu va avea un impact major în factura populaţiei. Totuşi, el a admis că acest lucru va depinde şi de condiţiile meteo din toamnă, respectiv de ploi şi vânt, responsabile de producerea de energie ieftină, hidro şi eoliană.

„De la 1 ianuarie, cota de energie reglementată nu mai apare în coşul casnic. Construcţia preţului de acum a arătat că acel 10%, care acum provine din sectorul reglementat, nu a contat foarte mult. Tot aşa credem că de la 1 ianuarie, când nici cei 10% nu vor mai fi asiguraţi din piaţa reglementată, aceasta desfiinţându-se, nu va exista un impact foarte mare. Preţul energiei va fi mare sau mic în funcţie de aportul surselor de energie regenerabilă în mixul energetic naţional. Sperăm ca pe perioada de toamnă şi iarnă sursa hidro şi cea eoliană să funcţioneze foarte bine şi să aducă un spor, care ar putea să compenseze acel 10% care nu mai vine de la 1 ianuarie”, a spus Havrileţ.

De la 1 ianuarie 2018, piaţa consumatorilor casnici va fi liberalizată complet, după ce, de la 1 iulie 2017, populaţia consumă numai 10% din energie la tarife reglementate, restul de 90% provenind din piaţa liberă. Totodată, de la 1 iulie, preţul final pentru populaţie s-a majorat, în medie, cu 8%.

„Creşterea tarifelor la energia electrică de aproximativ 8% de la 1 iulie reprezintă o medie naţională; există regiuni cu creşteri de 15%, dar şi regiuni cu 5% şi chiar una cu scăderi, dar, per ansamblu, este vorba despre trei lei pe lună, 36 de lei pe an”, a declarat Niculae Havrileţ.

Niculae Havrileţ a reamintit că ANRE are un comparator de preţuri cu ajutorul căruia fiecare consumator poate vedea în timp real ce oferte la energie sunt în localitatea sa, iar, dacă observă tarife mai bune la un alt furnizor, se poate înscrie la acesta.

Pe de altă parte, președintele ANRE, Niculae Havrileț, a precizat că, în prezent, prețul energiei pe piața spot (PZU) a bursei de energie este mult mai mare decât anul trecut. Potrivit datelor bursei Opcom, prețul pentru ziua de 27 iunie 2017 a fost de 257 de lei pe MWh, în creștere cu 55% față de 27 iunie 2016. „Această scumpire este propagată din perioada ianuarie-februarie, pe fondul unei lipse de energie ieftină din surse hidro și eoliene. Și în regiune se constată acest fenomen. România este cuplată cu piețele din Ungaria, Cehia și Slovacia și, pe toate aceste piețe, prețul pe PZU este aproximativ același, cu unul sau doi euro mai mic în România. În Serbia și Bulgaria prețurile sunt și mai mari”, a susținut oficialul ANRE. El a adăugat că prețul pe bursă poate reveni odată cu apariția unor condiții climatice propice pentru a crește producția de energie eoliană și hidro, adică vânt și ploi. „Ne așteptăm ca, până la toamnă, aportul de energie regenerabilă să nu crească”, a spus Havrileț.

Există suspiciuni cu privire la cauzele care au dus la creşterea preţurilor iarna trecută

Consiliul Concurenţei monitorizează situaţia de pe piaţa energiei electrice, unde există suspiciuni cu privire la cauzele care au dus la creşterea preţurilor iarna trecută, şi va deschide o investigaţie dacă vor exista suficiente indicii de încălcare a legii, a anunţat preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, în cadrul celei de-a XVIII-a ediţii a Conferinţelor FOCUS ENERGETIC.

El s-a referit la situaţia din lunile ianuarie – februarie, când preţul pe piaţa spot a bursei de energie Opcom aproape s-a triplat faţă de nivelul de la începutul anului.

„Există suspiciuni cu privire la lucrurile care s-au întâmplat în iarnă şi modul în care se repercutează ele în continuare în preţul electricităţii. Este o zonă pe care o monitorizăm. Dacă vom avea suficiente indicii, vom deschide o acţiune. Momentan suntem doar în analiză, dar nu suntem surzi la plângerile dumneavoastră şi nu ignorăm semnalele pe care le primim din piaţă”, a spus Chiriţoiu.

Întrebat dacă există posibilitatea ca producătorii de energie să se fi înţeles între ei pentru a creşte preţul, Chiriţoiu a răspuns: „Pisica cu clopoţei nu prinde mulţi şoareci, deci niciodată nu vă vom spune pe cine suspectăm, ar fi absurd”.

„Pe fondul unor condiţii climaterice excepţionale, preţul electricităţii a crescut la începutul anului. Vedem pe piaţa pentru ziua următoare (PZU) că lucrurile s-au stabilizat, iar preţul a revenit la cel din anii anteriori, dar nu ne uităm doar la PZU. Sunt o serie de actori de pe piaţă care ne-au contactat şi vor să aibă discuţii privind evoluţia preţului. Ok, vom culege elemente din discuţiile cu ei şi, dacă vom considera că sunt elemente şi avem indicii suficiente pentru deschiderea unei investigaţii, vom deschide. Împotriva cui, nu pot să spun acum”, a adăugat el.

Totodată, întrebat cum vede liberalizarea totală a pieţei de anul viitor, în contextul în care preţul energiei în piaţă este mai mare decât anii trecuţi, Chiriţoiu a răspuns că nu se aşteaptă la un impact semnificativ de la 1 ianuarie în preţul pentru populaţie.

„Apreciem pozitiv procesul de liberalizare a pieţei de energie. Este printre cele mai importante reforme care s-au produs în România în ultimii ani. (…) Deja grosul pieţei este liberalizată, iar mare parte din preţul pentru populaţie nu vine din costul electricităţii, ci din tarifele de transport şi distribuţie, iar aici este un lucru foarte bun că Autoritatea de Reglementare este mai strictă şi reuşeşte să coboare tarifele”, a continuat preşedintele Consiliului Concurenţei.

Din partea noastră nu cred că sunt probleme privind fuziunea RADET cu ELCEN

Consiliul Concurenţei nu se aşteaptă să existe vreo problemă în ceea ce priveşte fuziunea dintre Electrocentrale Bucureşti (ELCEN) şi RADET, a declarat Bogdan Chiriţoiu.

„Văd semnalele care vin din presă, nu am primit nimic oficial până acum, nici nu pot să mă pronunţ ferm, dar nu mă aştept să fie probleme din punctul nostru de vedere, dacă se ajunge la o concentrare, la o operaţiune de unire a ELCEN cu RADET. Noi am comunicat acest lucru Guvernului încă de acum doi ani, când s-a pus pentru prima dată problema, şi nu cred că lucrurile s-au schimbat fundamental de atunci”, a spus şeful autorităţii de concurenţă.

Consilierii generali ai Capitalei au adoptat, vineri, proiectul de hotărâre în baza căruia Municipiul Bucureşti ar putea să achiziţioneze pachetul de acţiuni la Electrocentrale Bucureşti SA deţinut de Ministerul Energiei şi Societatea Naţională de Gaze Naturale Romgaz SA.

Avantajele unei astfel de măsuri au fost susţinute, în cadrul dezbaterilor din CGMB, de către ministrul Energiei, Toma Petcu. El a precizat că, iniţial, s-a dorit transferul cu titlu gratuit, dar că acest lucru nu mai este posibil, după ce, în 2014, Curtea Constituţională a decis că transferul de acţiuni ale Portului Constanţa către Consiliul Local Constanţa a fost ilegal, iar singura posibilitate este vânzarea acţiunilor la valoarea nominală.

AGRI redivivus

Ministerul Energiei susține relansarea proiectul interconectorului de gaze AGRI, a anunţat secretarul de stat în Ministerul Energiei, Robert Tudorache, prezent la cea de-a XVIII-a ediţie a Conferinţelor FOCUS ENERGETIC. Acesta a declarat că România depune toate eforturile pentru ca acest gazoduct să fie inclus pe cea de-a treia listă a Proiectelor de Interes Comun (PCI) ale Comisiei Europene, situaţie în care ar putea beneficia de fonduri comunitare, aşa cum s-a întâmplat în cazul celuilalt proiect, BRUA.

”Noi susținem importanța AGRI, întrucât acest proiect este complementar cu celelalte proiecte din regiune. Rolul Ministerului Energiei este de a recunoaște impactul pozitiv al acestui proiect asupra țării noastre”, a declarat Robert Tudorache.

Compania de proiect este cea care poate cere finanțarea, dacă este înscris pe lista Proiectelor de Interes Comun (PCI) din sectorul gazelor naturale, pentru realizarea studiului de fezabilitare, iar ulterior se va lua decizia dacă se va face sau nu. ”Vrem să cerem împreună cu Ungaria includerea acestui proiect pe lista Proiectelor de Interes Comun, dar AGRI va trebui să îndeplinească anumite condiții, pentru a putea fi inclus pe această listă”, a declarat secretarul de stat Robert Tudorache. Acesta a afirmat că una dintre condiții este să reprezinte interesul a două state membre UE, în acest caz fiind vorba despre România şi Ungaria.

AGRI oferă o alternativă de comercializare pentru gazele azere şi evită dependenţa exclusivă de conducte. Proiectul AGRI (Azerbaidjan – Georgia – România Interconnector) a demarat în anul 2010, printr-un memorandum semnat la București între România, Azerbaidjan și Georgia, iar ulterior s-a alăturat și Ungaria.

Proiectul urma să transporte gaze naturale din regiunea Caspică, pe teritoriul Azerbaidjanului, până pe coasta estică a Mării Negre, în Georgia, apoi prin metaniere, până la Constanţa, iar de aici, prin conducte, oriunde în Europa. Investiția presupunea și construcția a două terminale, unul de lichefiere pe coasta georgiană a Mării Negre și unul de regazeificare la Constanța.

Grupul CEZ vrea să de dezvolte, în continuare, în România

„Cred că ar trebui luate măsuri pentru a aduce investitori”, a declarat, la rândul său, Martin Zmelik, country manager CEZ România, prezent la cea de-a XVIII-a ediţie a Conferinţelor FOCUS ENERGETIC. Potrivit acestuia, ar fi bine dacă ar exista contracte bilaterale negociate direct la energia electrică, pentru că s-ar rezolva problema marilor investiții. Zmelik a precizat că Grupul CEZ vrea să de dezvolte, în continuare, în România.

În sectorul energetic ne aflăm în cadrul celei de-a treia perioade de reglementare pentru distribuţie şi furnizare. Potrivit reglementărilor ANRE, rata reglementată a rentabilităţii acestor activităţi se realizează luând în calcul investiţiile făcute de companii, dar doar în acelea care fac parte din baza de active reglementate.

Potrivit lui Martin Zmelik, există unele constrângeri: pe de o parte este prețul la consumatorul final, iar, pe de altă parte, aplicarea anumitor directive europene ce impun măsuri precum cea referitoare la contorizarea inteligentă. „Acest lucru va direcționa investițiile. Va fi un criteriu pentru a decide asupra serviciilor de distribuție. În plus, anul acesta este crucial pentru distribuții. Se pregătește a patra perioadă de reglementare, un lucru extrem de important, pentru că așa vom ști unde trebuie să investim, ce trebuie să facem. Trebuie să știm mai în detaliu care ar trebui să fie structura programului investițional. Nu cred că investițiile în contoarele inteligente sunt de atât de mare importanță pentru investițiile în dezvoltare”, a punctat reprezentantul CEZ România.

În ceea ce priveşte preţurile mari la electricitate, înregistrate încă de la începutul anului, Martin Zmelik a fost de părere că iarna rece din toată Europa, în medie, cu aproximativ 5 grade mai puţin, a fost unul dintre factorii determinanţi. „Suntem pe o piață regională, de aici și creșterea de preț. În plus, aportul din surse regenerabile a fost mai mic. Totuşi, prețul de acum nu cred că reflectă realitatea”, a mai spus reprezentantul CEZ România.

Pe de altă parte, Zmelik a declarat că în legiaslaţia privind energiile regenerabile s-au adus unele îmbunătăţiri prin OUG 24/2017. „Mai sunt de rezolvat anumite probleme legate de piața anonimă a certificatelor verzi. Sunt producători mici, care așteaptă să se rezolve problema, altfel se pierde această piață”, a mai spus reprezentantul CEZ.

Noile propuneri de directive europene vor scoate cărbunele din piaţă

Noile propuneri de directive europene din sectorul energetic impun anumite bariere tehnice, care, practic, vor scoate din piaţă producţia de energie pe bază de cărbune, a declarat Sorin Boza, directorul general al Complexului Energetic (CE) Oltenia (CEO), la cea de-a XVIII-a ediţie a Conferinţelor FOCUS ENERGETIC.

„Acest pachet de directive europene prevede reducerea emisiilor la 550 grame de dioxid de carbon pe kWh produs. Astăzi, Complexul Energetic Oltenia şi producătorii pe lignit au undeva la 940 de grame. Însă, trebuie să ştim toţi că, dacă mâine am construi o centrală nouă pe lignit, n-ar putea să producă sub 700 de grame. Tehnic, este imposibil. Este important să înţelegem de ce 550 şi nu 750. Ne limitează tehnic”, a arătat Boza.

Potrivit acestuia, CE Oltenia a investit un miliard de euro pentru conformarea la condiţionalităţile de mediu şi astăzi se poate spune că la CEO se produce energie verde.

„Pachetul de directive europene ar elimina cărbunele, iar România nu este pregătită să renunţe de tot la cărbune. Avem nevoie de cărbune, cel puțin în următorii zece ani”, a susţinut oficialul CE Oltenia.

Complexul Energetic Oltenia, unul dintre cei mai mari producători de energie din țară, și-a planificat investiții de 630 milioane lei în acest an, din care, în primul semestru, a realizat deja 48% din programul investițional.

”Pentru acest an avem bugetate investiții de 630 milioane lei, din care 350 milioane lei reprezintă creditele la bănci. Am realizat deja 48% din program”, a anunţat Sorin Boza.

Compania are circa 14.000 de salariați și generează, în prezent, circa 30% din energia produsă în România. Complexul Energetic Oltenia a înregistrat în primele cinci luni un profit brut de 260 milioane lei, de la pierderi de 20 milioane lei în perioada similară a anului trecut, ca urmare a creşterii producţiei de cărbune cu 20% şi a cantităţii de energie cu 25%.

Cifra de afaceri a urcat în primele cinci luni cu aproximativ 30% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În această perioadă, CE Oltenia a funcţionat cu o medie de opt grupuri energetice, acoperind o cotă de până la 30% din piata de energie si de circa 30% din serviciile de sistem necesare la nivel național.

Nu putem vorbi despre competitivitate, dacă nu vorbim despre transpareță și nedistriminare

“Nu putem vorbi despre competitivitate, dacă nu vorbim despre transpareță și nedistriminare. Sunt două lucruri de care se vorbește foarte puțin”, a declarat, la rândul său, directorul general al bursei de energie Opcom, Victor Ionescu, prezent la cea de-a XVIII-a ediţie a Conferinţelor FOCUS ENERGETIC. “Transparența face parte din cultura organizațioanlă a pieței de energie; este un principiu indisolubil legat de bursa de energie. Cele trei principii sunt competitivitatea, transparența și nediscriminarea. Rigoarea și rigiditatea de care a dat dovadă OPCOM s-a mnifestat față de toți competitorii, mari sui mici, ceea ce, uneori, a atras reacții din partea competitorilor mari.

Dezvoltarea piețelor de energie și gaze la acest moment este datorată sau cauzată, în funcție de unghiul din care este privită, de îndrăzneala legislativă și de corectitudinea legislativă abordată în Legea energiei și gazelor naturale. Sunt 2 măsuri în această lege care au dus la rezultatele înregistrate la aproape 5 ani de la aplicare. Rezultatele în ceea ce privește competititvitatea, concurența, lichiditatea sunt și rodul aplicării legislației primare, dar și a celei secundare”, a mai spus Victor Ionescu.

Pe de altă parte, acesta a subliniat că, din păcate, “gazele naturale sunt undeva, departe, în urmă. Și, din păcate, se creează, din nou, o discuție inutilă în ceea ce privește principiile de funcționare după model european. Un model de piață european, de multe ori reinventat sau tradus într-o manieră personalizată și partinică de către foarte multe voci, fără o documentare cel puțin onestă și cel puțin minimală. Acesta este și motivul pentru care noi, cei de la Opcom, nu am intrat în nicio polemică în legăptură cu măsurile legislative ce se preconizează a fi luate în domeniul gazelor naturale. Noi doar am prezentat rapoarte și documente oficiale, inclusiv ale structurilor comunitare în domeniu. Mi-e greu să cred că traderii din Europa nu știu unde să tranzacționeze. Deși traderii din România tranzacționează și pe piețele din Europa. Mi-e greu să cred că operatorii nu știu care sunt regulile pe care treuie să le aplice. Numai la noi avem sentimentul că operatorii de sistem vor să reinventeze Rgulamentul 312, de exemplu. Mi-e greu să cred că ACER (n.r. – “ANRE”-ul european) nu știe exact care sunt locurile de tranzacționare şi că numai la noi Autoritatea de reglementare are sentimentul că poate să reinventeze o legislație. Din păcate, toate aceste lucruri nu au făcut decât să creeze rumoare. Era foarte simplu că considerăm un capitol încheiat. Încheiat chiar de către Curtea Constituţională, încă din 2014. CCR afirmă că bursa oferă prețul de referință și repere de preț consistente și coerente. Bursa este una singură. Acesta este modelul european. De asemenea, studiul dat publicității de Comisia Europeană (CE) pe 26 iunie a făcut obiectul unei analize cost-beneficiu realizată de Ernest & Young (EY). În zona gazelor naturale a urmărit obiective precum competitivitatea, concurența, securitatea livrării și sustenabilitatea. Concluzia studiului este una singură: „în sensul asigurării obiectivelor de lichiditate, concentrare și transparență, o măsură mai radicală în cadrul studiului ar fi aceea să fie creat un cadru de reglementare ca o obligație care să permită tranzacționarea numai prin intermediul unei platforme de tranzacționare. Aceasta va însemna că nicio tranzacție bilaterală nu se va putea realiza în afara unei platfome de tranzacționare. Acest cadru de afaceri nu va fi limitat la granițele unei anumite zone. Fiecare operator – și sunt enumerați operatorii de transport, de distribuție și operatorii sistemelor de înmagazinare – vor cumpăra și vor vinde gaze pentru consumul lor numai prin intermediul acelei platforme”. Acestea sunt rezultatele studiului”, a precizat directorul Opcom.

Piaţa de echilibrare pentru energia electrică este o invitație către prețuri speculative

Pe de altă parte, acesta a mai spus că piața spot (n.r. – Piaţa pentru Ziua Următoare – PZU) are dimensiunea pe care participanții la piață vor să o aibă, iar prețurile sunt cele pe care participanții la piață le-au dat. “Este bine să analizăm contextul în care sunt avansate aceste prețuri. Prețurile ofertate reflectă prețurile marginale ale participanților la piață. Puteți face o analiză a ponderii surselor de energie, mă refer la sursele primare. Prin comparație, puteți vedea să ponderea surselor s-a modificat. Probabil că vom vorbi și de un comandament de vară, nu numai de unul de iarnă. Un alt aspect ține și de elementele de reglementare. De exemplu, suspendarea tranzacționării pentru furnizorul de ultimă instanță. Probabil, această reglementare va fi modificată în perioada următoare”, a afirmat Victor Ionescu.

Pe de altă parte, acesta a declarat că ar trebui făcută distincție între piața angro și cea cu amănuntul în privinţa gazelor naturale, dar trebuie dezvoltată şi o piaţă de echilibrare, care, deocamdată, nu este reglementată. De asemenea, trebuie definit punctul virtual de tranzacționare. “Sunt deficiențe de funcționare ale pieței de gaze naturale. Sunt operatori mari care și-ar dori ca piața să rămână așa cum este acum”, a mai spus Victor Ionescu.

Acesta a precizat şi că piaţa de echilibrare pentru energia electrică “este o invitație către prețuri speculative. Dacă nu vom găsi o formulă de reglementare, pe care alte state europene au găsit-o …. Sunt voci care spun că piața de echilibrare trebuie să fie fără plafon. Astăzi prețul este plus 100 de euro, plus 450 de lei peste PZU. Este o invitație pentru tranzacționarea pe piața de echilibrare. Atunci când obserăm volume mari în piața de echilibrare este evident că anumite entități au tot interesul să livreze mai multă marfă într-o zonă cu prețuri mai ridicate. Iar acest lucru este în detrimentul furnizorilor de ultimă instanță și a consumatorilor finali. Din 2006 susținem că este nevoie de altă formulă, noi am propus plus/minus 10% sau 20% față de prețul de închidere pe PZU”, a precizat directorul Opcom.

Pe de altă parte, acesta a afirmat că “într-un viitor sperăm nu foarte îndepărtat, când un participant la piață va fi întrebat de bursă de ce și-a modificat brusc modul de tranzacționare, să dea un răspuns coerent (n.r. – în iarnă, când preţurile au urcat extrem de mult, unii dintre marii producătri de energie nu au mai făcut oferte de vânzare pe PZU, ci direct pe piața de echilibrare, unde prețurile sunt, potrivit reglementărilor ANRE, cu 100 de euro mai mari faţă de cele de pe piața spot)”.

În ceea ce priveşte produsele oferite de Opcom, Victor Ionescu a precizat că această bursă ar putea oferi o gamă mult mai largă, “dar ar trebui să avem un reglementator mult mai dinamic (n.r. – ANRE trebuie să aprobe produsele OPCOM)”.

În câteva luni ne unim cu Serbia

Pentru a creşte competiţia pe pieţele europene ale energiei, Comisia Europeană a impuss un grad de interconectivitate de 10% din producţie, nivel pe care România nu–a atins. “Nu am atins acest indicator, poate și pentru că situația noastră geopolitică este puțin diferită față de alte state din UE. Trei state vecine sunt non-UE și este mai greu să dezvoltăm proiecte de interconectivitate cu ele (n.r. – Serbia, Ucraina şi Republica Moldova)”, a declarat Corina Popescu, preşedintele Directoratului Transelectrica, în cadrul celei de-a XVIII-a ediţii a Conferinţelor FOCUS ENERGETIC.

Aceasta a precizat că investiţiile companiei se vor concentra pentru finalizarea proiectelor începute, cel mai avansat fiind cel cu Serbia, linia Reșița-Pancevo. „Sperăm ca la sfârșitul acestui an sau începutul anului viitor să avem linia pusă în funcțiune. De asemenea, suntem implicaţi în proiecte și pe celelalte două granițe, cu Ucraina și Republica Moldova”, a mai spus Corina Popescu.

Aceasta a precizat că, săptămâna trecută, cele două state au primit planul tehnic de măsuri pe 6 ani, pe care trebuie să și le asume, pentru a se interconecta cu zona europeană, ENTSO-E (n.r. – European Network of Transmission System Operators for Electricity). Practic de va face în 2 etape această analiză. Planul se desfășoară pe 6 ani.

„Experții Transelectrica sunt prezenți în toate grupurile de lucru ce sunt în zona aceasta de dezvoltare sau a cadrului de regementare la nivel european. Din cunoștințele noastre există o intenție ca în această lună, luna iulie, să fie aprobat Codul Rețelei în cadrul Parlamentului European. După publicarea în Jurnalul Oficial al UE, devine un fel de „biblie” pentru toți operatorii de transport și sistem din Europa. Are aplicabilitate imediată. Noi am fost implicați în designl acestui cod european. Astfel, Transelectrica este pregătită pentru aceste reguli. Pentru a ne erija în entitate regională, trebuie să ne facem temele la noi acasă. Vrem ca la nivelul companiei să facem o analiză asupra modului în care se desfășoară aceste lucrări de investiții și să impulsionăm relizarea planului de investiții. Colaborarea oastră cu Ministerul Economiei (n.r. – în coordonarea căruia se află Transelectrica) este foarte bună și sperăm să deblocăm proiectele de investiții, în special cele aeriene cu ajutorul ME”, a mai spus Corina Popescu.

Aceasta a precizat că toate instalațiile companiei fac parte din domeniul public al statului, dar, pentru a instala în special pentru liniile aeriene este nevoie de exproprieri, pentru terenurile pe care sunt instalați stâlpii. De asemenea, sunt probleme şi pentru că instalaţiile trebuie să treacă prin zone  împădurite. „Liniile noastre aeriene sunt ca niște autostrăzi și trec peste păduri”, a spus Corina Popescu, care a precizat că săptămâna trecută a fost modificat Codul Silvic astfel încât să poată fi instalaţi stâlpii de curent.

Comparator de preţuri la energie pe Conso.ro

„Conso.ro a debutat în 2006 și de atunci a ajutat mulți consumatori să economisească în ceea ce privește costul creditelor, randamentele economiilor șamd. Suntem pregătiți să ne implicăm și pe piața de energie. Pe 29 mai am lansat, de altfel, Comparatorul ofertelor la energie electrică”, a declarat Alin Iacob, managing partener Conso.ro. „Este un comparator ușor de utilizat, în trei pași. Ne-am focusat pe majoritatea furnizorilor, care au cele mai multe oferte. Am luat fiecare produs oferit de furnizorul respectiv. Am luat exemplul din sectorul bancar, unde erau credite cu dobânzi foarte mici, dar, adăugând comisioanele, se ajungea la credite mai scumpe decât cele cu dobânzi mai mari. Așa am găsit și pe piața de energie. Prețul energiei era foarte mic, dar cu o taxă de rezervare ce ducea la un preț al facturii chiar mai mare decât în cazul facturilor unde prețul energiei pare a fi mult mai mare. Sper ca în viitorul apropiat să venim și cu un comparator de prețuri pe gaze. Pe Conso.ro sunt prezentaţi 17 furnizori, cu toate ofertele lor, acești acoperind peste 95% din piață”, a mai spus Alin Iacob.

din aceeasi categorie