Peste 2.500 de lideri politici şi personalităţi din finanţe şi business au sosit la Davos pentru reuniunea anuală organizată de Forumul Economic Mondial, printre care şi un contingent de 75 dintre cei mai bogaţi oameni ai lumii, de la Bill Gates la „miliardarul fără casă” Nicolas Berggruen. Întâlnirea de la Davos reuneşte la începutul fiecărui an cele mai importante figuri din politică, finanţe şi business, pentru câteva zile de discuţii şi distracţie, într-una dintre cele mai exclusiviste staţiuni alpine din Elveţia.
Nicolas Berggruen, supranumit „miliardarul fără casă” pentru că trăieşte călătorind cu avionul particular, cazat la hoteluri de 5 stele, a declarat la New York, într-un interviu acordat Bloomberg şi preluat de Mediafax, că merge la Davos pentru a discuta cu alţi oameni importanţi despre probleme economice şi politice, atât cât va permite programul încărcat.
„Davos seamănă puţin cu speed-datingul. Calitatea oamenilor care vin la Davos este foarte ridicată, iar atunci când poţi atrage pe cineva într-o conversaţie poate fi grozav. Dar este greu să găseşti aceste conversaţii, pentru că toată lumea are programul încărcat”, spune Berggruen.
Unii dintre cei 75 de miliardari sosiţi la Davos, intervievaţi înaintea startului reuniunii, consideră că situaţia economiei europene ar trebui să fie o prioritate la conferinţele din acest an.
„Criza euro este în totalitate politică şi nu s-a încheiat încă. Este o chestiune de suveranitate, iar toate statele din regiune trebuie să se pregătească să renunţe la o parte din suveranitate”, comentează miliardarul cu dublă cetăţenie, americană şi germană.
Unul dintre cele mai importante evenimente de la deschiderea reuniunii de la Davos a fost conferinţa „Contextul financiar global”, la care au vorbit, printre alţii, directorul general al JPMorgan Chase, Jamie Dimon, şi fondatorul Elliott Management, Paul Singer.
Premierul italian Mario Monti a susţinut şi el un discurs în prima zi a Forumului, urmat de directorul general al FMI, Christine Lagarde. Preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, va vorbi vineri, la evenimentul „Viitorul Euro”.
Statele Unite sunt reprezentate de cel mai mare contingent de miliardari la Davos, 18 la număr, urmate de India – cu 17 invitaţi şi Rusia – cu 9. Printre participanţi se numără co-fondatorul Microsoft Bill Gates, cunoscutul finanţist George Soros sau Alisher Usmanov, cel mai bogat om din Rusia. Bill Gates va fi, de altfel, cel mai bogat participant la summit, în absenţa mogulului mexican Carlos Slim.
Pe lângă cele peste 250 de conferinţe şi discursuri organizate de Forum, printre care s-au strecurat şi evenimente culturale precum „Lecţii de viaţă din Jazz”, miliardarii intervievaţi înaintea reuniunii speră să se întâlneacă cu alţi investitori şi cu lideri politici, discuţii care au loc de obicei în spatele uşilor închise.
Google a anunţat, recent, că nu va mai organiza tradiţionala petrecere privată pe care o găzduieşte de obicei la reuniunea de la Davos, fără a preciza motivele anulării evenimentului. Petrecerea Google a atras în ultimii ani personalităţi importante din politică şi business, dar şi vedete.
„Nu-mi pasă de petrecerea Google sau de orice altă petrecere. Mă duc acolo ca să-mi fac prieteni şi cunoştinţe noi, să socializez, să văd ce cred alţii despre ce se întâmplă în lume”, a afirmat miliardarul indian Rahul Bajaj, preşedintele grupului industrial Bajaj, care a participat la fiecare ediţie a forumului de la Davos din 1979 încoace.
Cei mai mulţi dintre miliardarii intervievaţi spun că sunt îngrijoraţi, în principal, de situaţia din Europa, în pofida semnalelor pozitive din ultima perioadă.
Îngrijorări la Davos
Forumul Economic Mondial efectuează în fiecare an un sondaj în rândul invitaţilor pentru a identifica principalele motive de îngrijorare şi aşteptările lor de la următorul an.
În acest an, sondajul arată că liderii economiei şi finanţelor mondiale sunt mai pesimişti decât erau cu 12 luni în urmă, potrivit CNN Money. Principalele motive de îngrijorare exprimate de repsondenţi se referă la creşterea economică, tensiunile sociale şi volatilitatea de pe pieţele emergente.
„Ne confruntăm cu o nouă realitate a şocurilor şi stagnării prelungite a economiei globale, mai ales în cazul marilor economii, care trec printr-o perioadă de austeritate”, a declarat fondatorului Forumului Economic Mondial, Klaus Schwab.
Cei peste 1.000 de oameni de afaceri şi experţi intervievaţi de Forum consideră că principalele riscuri pentru economia globală sunt disparitatea veniturilor şi datoriile guvernamentale nesustenabile.
Europa se luptă cu efectele crizei datoriilor de stat şi cu şomajul scăpat de sub control, în timp ce Statele Unite se află în faţa unui nou impas politic privind ridicarea plafonului datoriei de stat şi reducerea deficitului bugetar. Japonia se confruntă cu efectele îngrijorătoare ale îmbătrânirii populaţiei, pe fondul unei datorii de stat care depăşeşte de peste două ori producţia internă, în timp ce creşterea anvergurii şi influenţei marilor economii emergente amplifică totodară riscurile presupuse de volatilitatea inerentă acestora.
Printre grijile mai puţin urgente ale invitaţilor de la Davos se numără creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră şi impactul schimbărilor climatice, probleme greu de abordat în vremuri mai puţin prospere.
Rusia se teme de preţurile materiilor prime
Riscul unei prăbuşiri globale a pieţelor materiilor prime rămâne principalul pericol pentru economia Rusiei, a declarat premierul rus Dmitri Medvedev, la Forumul Economic Mondial de la Davos.
Asta înseamnă că economia rusă rămâne vulnerabilă la schimbările negative ale pieţelor mondiale, a spus premierul, citat de RIA Novosti.
„Acesta este motivul pentru care continuăm să fim îngrijoraţi de stagnarea şi criza bancară din Europa, problema datoriilor din Statele Unite şi riscurile structurale din China. Această temă va fi, fără îndoială, în centrul atenţiei G20, pe parcursul acestui an”, a afirmat Medvedev.
De remarcat, Rusia a preluat preşedinţia G20 la 1 decembrie.
Medvedev a arătat că Rusia nu este interesată de preţuri excesiv de mari ale materiior prime, la nivel global, pentru că ar afecta atât dezvoltarea Rusiei, cât şi a celorlalte economii.
„Dar preţurile prea mici duc la cealaltă extremă, un deficit de resurse pentru asigurarea unei creşteri economice sustenabile. În prezent, preţul petrolului este mai mult sau mai puţin apropiat de nivelul optim, atât pentru producători, cât şi pentru consumatori”, a apreciat Medvedev.
Preţul petrolului Brent a oscilat în ultimele luni în jurul nivelului de 110 dolari pe baril.
Dependenţa economiei Rusiei de exporturile de materii prime este mare, dar problema este şi exagerată, a spus Medvedev, întrebat ce s-ar face Rusia fără abundenţa de petro-dolari şi dacă ar fi ruinată de lipsa acestora.
„Desigur că nu ar fi ruinată”, a răspuns Medvedev, adăugând că creşterea economiei Rusiei din ultimii câţiva ani s-a datorat, în mare parte, producţiei mai mari de bunuri de consum şi servicii, decât veniturilor aduse de petrol şi gaze.
Premierul a mai spus că, pe termen lung, politica Guvernului rus ar trebui să ducă la o creştere considerabilă a exporturilor de alimente şi de servicii intelectuale.
