“Ne gândim la o strategie pentru atragerea de investiţii la Cuprumin şi abia apoi, într-o etapă ulterioară, la privatizarea companiei”, a declarat şeful Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), Gabriel Dumitraşcu. Pe de altă parte, acesta a spus că, în privinţa Rompetrol, s-a semnat o înţelegere pentru o tranzacţie de business cu reprezentanţii acţionarului majoritar, Kazmunaigaz, care speră să se realizeze până la vară.
În ceea ce priveşte Cuprumin, Dumitraşcu a precizat că o soluţie ar putea fi un contract de asociere între Cuprumin şi o companie privată, în condiţiile în care există procese pe rol, iar necesarul pentru investiţiile de mediu şi în retehnologizare sunt în valoare de circa 20 – 25 milioane euro.
“Am depus un Memorandum la Guvern pentru mâine (n.r. – când are loc şedinţa Executivului) în ceea ce priveşte Cuprumin, unde propunem o formulă intermediară, în care anumite părţi interesate să furnizeze resurse financiare pentru tehnologizare şi să preia produsul finit, respectiv minereul. Această formulă ar putea fi folosită şi în alte situaţii“, a declarat într-o conferinţă de presă ministrul Economiei, Varujan Vosganian.
Reamintim, în urma licitaţiei cu strigare care a avut loc în data de 26 martie 2012 a fost declarat adjudecatar ofertantul Roman Copper Corp Canada, cu care urmau să se negocieze clauzele contractului de vânzare-cumpărare de acţiuni. Licitaţia a fost adjudecată la preţul de 200.772.790 euro, preţul de pornire al licitaţiei fiind de 57.363.654 euro. Ulterior, cele două părţi nu s-au mai înţeles, iar reprezentanţii OPSPI au decis să anuleze licitaţia şi să nu mai încheie contractul de privatizare, pe motiv că firma canadiană nu a acceptat solicitările părţii române. Cuprumin Abrud este titularul licenţei de exploatare a cuprului din zăcământul de la Roşia Poieni, estimat la 900 de milioane de tone. Potrivit specialiştilor reprezintă 60% din rezerva de cupru României.
Colaborare OPSPI – BVB
Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) a început o colaborare cu Bursa de Valori Bucureşti (BVB) pentru aplicarea modelului polonez privind piaţa de capital atât în activitatea BVB, cât şi în privatizările pe care le va coordona OPSPI, a declarat Gabriel Dumitraşcu, şeful Oficiului, în cadrul seminarului “Economia românească în contextul european”, organizat de revista “Finanţe şi Afaceri”, publicaţie a grupului de presă Master Communications International.
“Revenind la programul de privatizare, cred că este important să spun că, cel puţin pentru acest an şi începutul anului 2014, am început o colaborare cu BVB şi încercăm să ne coordonăm în ceea ce priveşte introducerea experienţei pozitive de pe piaţa poloneză de capital şi în activitatea BVB, şi în privatizările pe care le vom face, le vom coordona noi. La fel, ne pregătim împreună cu BVB pentru ca introducerea guvernanţei corporative în companiile de stat să fie un proces fluid şi cu efecte rapide în performanţă”, a spus Gabriel Dumitraşcu.
În ceea ce priveşte un al treilea palier al colaborării între OPSPI şi BVB, acesta a făcut referire la gestionarea ratingului de companie, foarte important, în opinia acestuia, în procesul de accesare a unei finanţări.
“Un al treilea palier pe care îl vom aborda împreună este gestionarea ratingului de companie pentru că, vă spuneam, sunt listate şi vor mai fi listate la bursă companii importante din portofoliul Ministerului Economiei. Ratingul de companie n-a fost abordat până acum în aceste entităţi. Ştim cât este de important ratingul de companie în accesarea sau neaccesarea în anumite condiţii a unei finanţări. E un element de noutate, care îşi va produce efectul, sperăm, într-un termen destul de scurt: 1 sau 2 ani“, a adăugat şeful OPSPI.
Electrica privatizată până la sfârşitul anului
Electrica va avea capital preponderent privat până la sfârşitul anului 2013, a mai spus Gabriel Dumitraşcu.
De asemenea, OPSPI îşi propune o prezenţă mai accentuată a capitalului privat în Complexul Energetic Oltenia şi “încearcă“ o strategie de atragere a unui investitor strategic majoritar la Complexul Energetic Hunedoara.
“În 2013, ne-am propus IPO-uri (n.r. – oferte publice publice iniţiale ) sau SPO-uri (n.r. – oferte publice secundare) la mai multe companii importante. Sigur, cota nu va fi extrem de mare, extrem de importantă, dar este încă un pas în accentuarea prezenţei capitalul privat în aceste companii – mă refer la Transgaz, Nuclearelectrica, dar vor fi şi privatizări mai spectaculoase, care vor fi făcute tot pe piaţa de capital. Mă gândesc la Electrica şi estimez că, până la finalul anului, vom avea capital preponderent privat în Electrica”, a declarat Dumitraşcu.
Potrivit acestuia, relansarea economică a României poate fi realizată prin administrarea unui “portofoliu interesant” de companii cu capital majoritar de stat din domeniile energie, exploatarea şi valorificarea resurselor minerale şi apărare.
“Contre” cu Borza
În cadrul conferinţei Remus Borza, reprezentantul Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica, dar şi al Plafar (ambele în subordinea Ministerului Economiei), a declarat că Plafar a reprezentat o experienţă de succes a unui proces de insolvenţă care a adus compania pe profit. “De 7 luni de când a ieşit din insolvenţă, cei doi acţionari, Ministerul Economiei şi Fondul Proprietatea, se ceartă pe Consiliul de Administraţie şi directorul general”, a spus Borza. În aceste condiţii, activitatea companiei nu are cum să se desfăşoare normal.
Pe de altă parte, Gabriel Dumitraşcu a declarat că restructurarea Plafar nu poate fi considerată o restructurare judiciară de succes.
Acesta a explicat că, la intrarea în administrare judiciară, Plafar avea puncte de lucru, centre de colectare şi de prelucrare la Buzău, Râmnicu Sărat, în judeţul Constanţa, la Craiova, la Timişoara şi o fabrică mare la Braşov.
“Cert este că, după insolvenţă, a rămas cu un singur punct de lucru, la Cluj, unde se mai prepară sucuri din plante medicinale. Nu poate fi considerată o restructurare judiciară de succes restructurarea Plafar. Am avut o discuţie cu domnul Borza pe performanţa economică, element care nu se traduce neapărat prin profit, cel puţin în accepţiunea noastră”, a spus Dumitraşcu.
Şeful OPSPI a precizat că discuţia cu reprezentantul Euro Insol a vizat măsura în care Hidroelectrica, la ieşirea din insolvenţă, va fi mai pregătită pentru o economie competitivă.
“Singurii parametri aruncaţi în faţă – profitul şi rambursarea sumelor către creditori – nu mi se par relevante, pentru că, uitându-ne pe execuţia bugetară de anul trecut la Hidroelectrica, programul de mentenanţă tăiat/neefectuat, plus programul de investiţii stopat/neefectuat, cele două costuri însumate, după părerea mea, dar şi a altora, ar fi trebuit să fie mult mai mici decât profitul raportat la finele anului. Din contră, cele două componente – mentenanţa neefectuată şi investiţiile neefectuate, dar bugetate -, comparate cu profitul realizat sunt mult mai mari. Deci, asta spune că o parte din fondurile neutilizate în mentenanţă, în întreţinere – şi discutăm de un sector unde mentenanţa este o religie; ori o faci la timp şi îţi merg utilajele şi ai siguranţă pentru anii următori ori nu o faci şi atunci poţi să ai un aparent profit pe anul în curs, dar la anul să te trezeşti cu avarii neprogramate – vor avea efect multiplicat în bilanţ. Dar firma nu va mai fi în insolvenţă”, a argumentat Dumitraşcu.
În acest context, el a comparat administratorul judiciar cu un chirurg pasionat de amputări.
“Pictura este limpede: insolvenţa – sau în multe cazuri administratorul judiciar – tratează pacientul ca un chirurg pasionat de amputări şi taie un picior, mai taie un picior, mai taie o mână, mai taie o mână, mai taie o ureche şi, în final, îi spune: eşti încă în viaţă, dar doar om nu te mai numeşti. Asta a fost situaţia la Plafar, sper să nu fie la fel şi la Hidroelectrica“, a arătat Dumitraşcu.
