De la începutul crizei, la finalul lunii februarie, peste 500 de milioane de barili de țiței au fost eliminați de pe piața globală, conform datelor Kpler, cea mai mare perturbare energetică din istoria modernă. Piețele internaționale a pierdut petrol în valoare de peste 50 de miliarde de dolari, care nu a mai fost produs de la începutul războiului cu Iranul, în urmă cu aproape 50 de zile.
Efectele crizei vor fi resimțite luni sau chiar ani de acum înainte, potrivit analiștilor și calculelor Reuters.
De la începutul bombardamentelor israelo-americane împotriva Republicii Islamice, la finalul lunii februarie, peste 500 de milioane de barili de țiței au fost eliminați de pe piața globală, conform datelor Kpler – cea mai mare perturbare energetică din istoria modernă.
Potrivit estimărilor, cantitatea echivalează fie cu reducerea cererii globale din aviație timp de 10 săptămâni, fie lipsa totală a traficului rutier la nivel mondial timp de 11 zile, fie lipsa petrolului necesar întregii economii globale timp de cinci zile, aproape o lună din consumul de petrol al SUA, fie mai mult de o lună din consumul total al Europei, fie aproximativ șase ani de consum de combustibil al armatei americane sau suficient combustibil pentru a alimenta transportul maritim internațional timp de circa patru luni.
Țările arabe din Golf au pierdut aproximativ 8 milioane de barili pe zi din producția de petrol în martie, aproape cât producția combinată a companiilor Exxon Mobil și Chevron.
Exporturile de combustibil pentru avioane din Arabia Saudită, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Bahrain și Oman au scăzut de la 19,6 milioane de barili în februarie la doar 4,1 milioane de barili cumulat în martie și aprilie până acum.
Această scădere ar fi fost suficientă pentru aproximativ 20.000 de zboruri dus-întors între aeroporturile John F. Kennedy International Airport și Heathrow Airport.
Cu prețul petrolului la aproximativ 100 de dolari pe baril de la începutul conflictului, volumele lipsă reprezintă circa 50 de miliarde de dolari venituri pierdute – echivalentul unei reduceri de 1% din PIB-ul anual al Germania sau aproximativ întreaga economie a unor state mai mici precum Letonia ori Estonia.
Producția de energie pierdută în Orientul Mijlociu va fi recuperată în doi ani
Va dura aproximativ doi ani pentru a fi recuperată producția de energie pierdută în Orientul Mijlociu din cauza conflictului de acolo, a declarat Fatih Birol, șeful Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), într-un interviu acordat cotidianul Neue Zuercher Zeitung, preluat de Reuters.
”Acest lucru va varia de la o țară la alta. În Irak, de exemplu, va dura mult mai mult decât în Arabia Saudită. Cu toate acestea, estimăm că, în total, va dura aproximativ doi ani pentru a ajunge din nou la nivelurile de producție de dinainte de război”, a declarat Birol pentru cotidianul elvețian.
Birol a adăugat că piața subestimează consecințele unei închideri prelungite a Strâmtorii Ormuz. Potrivit lui Birol, transporturile de petrol și gaze, care erau deja în drum spre destinațiile lor înainte de începerea războiului din Iran, au sosit acum la destinație, atenuând impactul penuriilor.
”Dar nu au fost încărcate noi petroliere în luna martie. Nu au existat noi livrări de petrol, gaze sau combustibili către piețele asiatice. Această gaură devine acum evidentă. Dacă Strâmtoarea Ormuz nu este redeschisă, trebuie să ne pregătim pentru prețuri semnificativ mai mari la energie”, a spus șeful AIE.
Întrebat dacă AIE ar putea decide o nouă eliberare de petrol din a rezervele strategice, după o mișcare similară din martie, Birol a spus că agenția este gata să acționeze imediat și decisiv.
”Nu am ajuns încă acolo, dar cu siguranță analizăm o astfel de măsură”, a spus Birol.
Agenția Internațională a Energiei este principalul organism de consiliere pe probleme energetice al celor mai dezvoltate 29 de state. Agenția a fost înființată ca răspuns la primul șoc petrolier din 1973 – 1974, pentru a coordona eliberarea de petrol din stocurile de rezervă.
Acțiuni coordonate de scoatere de petrol din rezervele strategice au fost efectuate doar de cinci ori până acum, de două ori ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina în 2022. Înainte de aceasta, rezervele strategice au fost accesate în urma întreruperilor de aprovizionare din Libia, a uraganului Katrina și în timpul primului Război din Golf.
