Inventarul făcut de Ministerul Mediului a scos la iveală faptul că cel mult 10% din avizele date în ultimii 10 ani pentru realizarea de iazuri piscicole au fost folosite în acest scop. Restul avizelor au servit la exploatarea de nisip și pietriș, dar la costuri de 3-4 ori mai mici decât în cazul unei balastiere obișnuite. Situația se știa demult, dar, până acum, autoritățile nu au făcut mai nimic, mai ales că „iazurile piscicole” au rămas abandonate, niște gropi care prezintă riscuri atât pentru comunitățile locale, cât și pentru mediu. Ministra Mediului a promis măsuri care să reglementeze mai bine situația, plus coerciții pentru cei care au nerespectat avizele primite. Iar „Radarul balastierelor”, demarat în 2014, mai așteaptă, cel puțin până la jumătatea anului.
„Pe hârtie, România e raiul iazurilor piscicole. În realitate, e plină de cratere abandonate”, a declarat Diana Buzoianu, ministra Mediului, vineri, 20 februarie 2026, într-o conferință de presă. „Analiza pe 10 ani arată un dezechilibru major între obiectivul declarat și realitatea din teren pentru sute de operatori economici. România nu a avut un boom piscicol, ci o practică prin care avizele pentru iazuri au fost utilizate pentru exploatări de agregate pe termen lung, exploatări care apoi au fost, de prea multe ori abandonate, cu costuri mari pentru comunitățile locale. Este responsabilitatea noastră să corectăm această vulnerabilitate legislativă și administrativă”, a spus Buzoianu. Inventarul prezentat de ministră arată că, în perioada 2015-2025, au fost emise 1200 de avize pentru realizarea de iazuri piscicole; în fapt, au fost duse până la capăt doar 102 dintre aceste avize.
„Există un interes legitim al constructorilor de a obține aceste agregate minerale – pietrișul – ca să poată fi folosit în construcții; altfel nu pot realiza lucrările. Dar, în același timp, în momentul în care 1.200 de iazuri sunt create pe hârtie, dar în practică ajung să fie realizate doar 10%, înseamnă că de acolo au fost luate agregatele minerale, dar la final nu s-au realizat efectiv măsurile de mediu care ar fi trebuit să fie implementate în ultimii 10 ani”, a mai subliniat ministra.
Potrivit acesteia, în ultimul deceniu, din „iazurile piscicole” au fost exploatate mult mai mult decât cele 230 milioane mc de agregate minerale cât r fi trebuit în mof oficial. Diana Buzoianu a ținut să atragă atenția că fenomenul este concentrat în mai multe bazine hidrografice, iar analiza indică o corelație între amplasarea acestor exploatări și marile șantiere de infrastructură.
Ministra Mediului a ținut să atragă atenția că „este legitimă nevoia de agregate minerale a constructorilor, dar totul să se facă legal”. Exploatarea pietrișului prin intermediul „iazurilor piscicole” presupune costuri de 3-4 ori mai mici față de balastierele obișuite, ministra considerând că acesta este motivul pentru care a explodat cererea de avize pentru astfel de obiective.
Diana Buzoianu a făcut și un inventar sumar al problemelor constatate la aceste iazuri. Au fost prelungite de mai multe ori autorizațiile, iar neexecutarea garanțiilor pentru refacerea mediului au permis menținerea exploatărilor pe perioade îndelungate fără finalizarea obiectivului declarat. Exploatările haotice au ajuns să afecteze inclusiv pânza freatică din zonă, astfel că s-au înregistrat cazuri în care fântânile au rămas fără apă, sau au fost folosite pe post de gropi de gunoi, acoperite cu pământ ca să nu se vadă ce este acolo. În concluzie, debandada cu „iazurile piscicole” poate generează efecte directe asupra mediului și comunităților locale, pot accelera procesele de eroziune și pot crea riscuri pentru lucrările de infrastructură aflate în proximitate, inclusiv poduri și drumuri.
„Ce urmează să facem mai departe? Pentru că am descoperit această practică care de fapt era o practică paravan. Vor trebui să fie făcute nişte condiţii mult mai stricte. În primul rând vrem să modificăm legislaţia ca să nu se mai poată prelungi ani de zile, cum se întâmplă astăzi. Avem sute de autorizaţii care au fost date chiar din 2015 începând şi până în momentul de faţă. În continuare sunt folosite pentru exploatarea balastului fără să fie creat în acea zonă un iaz piscicol, aşa cum s-a luat autorizaţia cu zece ani în urmă. Vom limita termenul pentru prelungirea acestor autorizaţii. De asemenea, vom avea o reglementare mult mai restrictivă pe garanţia care trebuie să fie dată. Această garanţie este dată la început pentru a putea să fie apoi pus în aplicare un plan, care să readucă terenul respectiv la situaţia anterioară. Astăzi, garanțiile sunt, în general, mult mai mici decât ar trebui pentru a aduce terenul într-o situație corectă din punct de vedere al legislației, inclusiv pe mediu. Chiar și mecanismul existent în legislație nu a fost efectiv aplicat”, a spus Buzoianu. Potrivit acesteia, trebuie modificat ordinul comun cu ANRM pentru a stabili clar cine execută garanția.
În paralel, vor fi organizate misiuni de control mixte ale Administrației Naționale „Apele Române” și Gărzii Naționale de Mediu pentru exploatările cu o vechime mare și vor fi demarate procedurile pentru executarea garanțiilor financiare destinate refacerii mediului acolo unde nu au fost respectate obligațiile de mediu asumate.
„Radarul balastierelor” mai așteaptă
Datele prezentate de ministra Mediului au vizat iazurile piscicole folosite ca sursă de agregate minerale, fără a face multe referiri la balastierele obișnuite. Diana Buzoianu a ținut să precizeze că și acestea sunt în obiectivul său, astfel că, în luna noiembrie 2025 au fost făcute aproximativ 750 de controale la balastiere, cam cât în 7 luni ale aceluiași ani. Solicitările sale de internificare a controalelor au venit după anul 2024, când numărul acestora a scăzut semnificativ, la „câteva zeci pe lună”.
„Acest lucru îmi arată că, la nivel local se știa situația, dar au ignorat. Rezultatele au venit după ce am introdus criterii de performanță pentru directorii administrațiilor bazinal. În 2023, fostul director al „Apelor Române”, Sorin Lucaci, scosese aceste criterii de performanță”, a punctat ministra Mediului.
O măsură care să pună ceva ordine printre balastiere se pregătește de mai mulți ani. „Radarul balastierelor” este conceput pe modelul „Radarul pădurilor”, în fond o platformă digitală integrată, concepută pentru managementul și monitorizarea exploatărilor de agregate minerale, care ar putea să supravegheze mult mai eficient exploatarea acestor agregate.
Întrebată despre stadiul implementării acestui instrument, ministra Mediului a declarat că „suntem în discuţii destul de avansate şi, dacă nu mă înşel, a fost depus inclusiv Caietul de sarcini public pentru a fi adăugate nişte funcţiuni la Radarul Balastierelor, pentru că ultima conducere de acum câteva luni de zile a realizat un Radar al balastierelor din care a scos foarte multe criterii de control. Era un registru foarte frumos cu toate balastierele din România, dar îşi pierduse pe parcurs toţi dinţii şi toate ghearele, să zic aşa. Acest Radar al balastierelor nu mai avea măsurile de control, nu mai verifica comparat cantitatea de agregate care fusese avizată, cu ce a fost scos exact şi cu ce a fost pus la vânzare. Deci, practic, nu mai reprezenta niciun mecanism de verificare efectivă. A trebuit să adăugăm, pentru că degeaba lansăm un registru frumos electronic cu balastierele, dacă n-avem în spate şi controlul efectiv. Eu îmi doresc să lansăm un Radar al balastierelor care să aibă şi controlul efectiv. Sper ca, până la jumătatea acestui an, să-l avem lansat. Cu aceste măsuri de control suplimentare, el va trebui să fie deci să fie operaţional”, a spus Buzoianu.
„În cazul balastierelor clasice, ştim deja că există un fenomen de nerespectare a legislaţiei. Pe de o parte, foarte multe balastiere care se întâmplă fără autorizaţie, pe de altă parte autorizaţii care sunt date şi care apoi sunt depăşite. În anul 2025 am cerut o analiză a controlului făcut de către inspectorii de la „Apele Române” şi aceasta analiză a scos la iveală că, în ultimul an de zile, sancţiunile care au fost aplicate au scăzut, la fel şi numărul controalelor. Era un număr de controale relativ, de ordinul a câteva zeci pe lună în toată ţara. În luna noiembrie, am pus criterii de performanţă pentru inspectori şi le-am spus foarte clar că trebuie să fie făcute controale reale, care să meargă pe teren, nu unu-două controale într-o lună întreagă, ci cel puţin 10-15 controale. Concluzia a fost că, în luna noiembrie, după ce au fost puse aceste criterii, au reuşit să fie făcute undeva la 750 de controale, mai multe decât au fost făcute în primele şapte luni ale anului. În momentul în care vom stopa ideea de prelungire pe termen nedeterminat a acestor avize, automat şi avizele care sunt astăzi în vigoare nu vor mai putea să fie prelungite decât maxim cu termenul care au fost prevăzute”, a afirmat ministra Mediului.
Povestea „Radarului balastierelor” începe în 2014, la inițiativa fostului ministru al Apelor și Pădurilor, Doina Pană. Șase ani mai târziu, în 2020, acum deputata Pană se mândrea cu eforturile pe care le-a depus ca Legea apelor să fie amendată ca Radarul să aibă bază legală pentru funcționare. Treaba devine serioasă rău, așa că, alt ministru al Mediului, de această dată Costel Alexe, tot în 2020, dar în octombrie, anunța că Radarul balastierelor este gata și se află în faza de testare. Un an mai târziu, în 2021, FOCUS ENERGETIC a întrebat Administrația Națională „Apele Române” care este stadiul acestui proiect. „În faza de testare”, a fost răspunsul ANAR, fix precum un an în urmă. Numai că situația devine complexă, a intervenit un contract de voluntariat care viza acest sistem informatic. Și, nimic. Până anul trecut, când ANAR anunţa, în augut 2025, că proiectul de dezvoltare a aplicaţiei „Radarul balastierelor” este implementat conform graficului şi etapelor stabilite, iar elaborarea unui calendar distinct pentru punerea în funcţiune, cu termene precise, va avea loc după finalizarea etapei-pilot, ce urma să se deruleze până la data de 5 septembrie 2025. Acum, termenul este mutat pentru jumătatea anului 2026.
