Verificările făcute de Comisia interministerială au arătat că peste 2100 de imobile realizate în zona costieră, despre care nu se știe cum au „răsărit” acolo. Statutul de domeniu public al statului al zonei costiere, potrivit Constituției, ridică mari semne de întrebare asupra imobilelor de acolo. Pentru că această situație a generat mare gălăgie în spațiul public, ministra Mediului a vrut transparentizarea totală a raportului Comisiei de control cu privire la construcțiile cel puțin nelegale din zona costieră. A fost nevoie de vreo 7 ani și voință politică pentru ca cineva să ia o decizie cu privire la lămurirea situației juridice a construcțiilor din acea zonă. Fostul primar Mazăre a fost primit 9 ani de pușcărie, în 2019, pentru atribuirea ilegală a unor plaje și faleze din Constanța. De altfel, Comisia a găsit cele mai multe construcții ilegale în zona costieră la Constanța.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a publicat raportul final al Comisiei interministeriale pentru clarificarea situației terenurilor aferente zonei costiere aflate în proprietatea statului român, document care analizează situația juridică a terenurilor și construcțiilor din zona litoralului Mării Negre,se arată într-un comunicat de presă al ministerului.
„Am spus că vom face ordine pe litoralul românesc și că vom face tot ce ține de noi să nu mai ajungă să fie ridicate construcții ilegale pe plaje sau pe faleze. Am început la Năvodari unde deja au fost dărâmate zeci de construcții ilegale. Am extins controalele pe toată plaja. Raportul făcut public astăzi arată, de fapt, cât de mare este problema lipsei de reglementări urbanistice clare și abuzurile comise în ultimii 30 de ani în zona costieră din România. Mai departe e treaba instanțelor să se pronunțe privind legalitatea acestor clădiri. Acum, oricine poate vedea unde au fost ridicate aceste 4.000 de construcții”, a declarat Diana Buzoianu, ministra Mediului.
Potrivit documentului, publicarea raportului a fost decisă prin vot în cadrul Comisiei, la solicitarea reprezentanților MMAP, deși activitatea acesteia s-a desfășurat, potrivit regulamentului, în regim nepublic, tocmai pentru a asigura accesul publicului la informații de interes major și pentru a susține o dezbatere bazată pe date și documente.
„Întârzierile majore în finalizarea acestui raport nu mai sunt surprinzătoare odată ce înțelegem cât de grav este fenomenul circuitului terenurilor de pe litoral și înstrăinarea a ceea ce trebuia să fie proprietatea publică a statului. Am cerut comisiei vot pentru ca acest raport să fie făcut public, pentru că problema este una de interes public major. Iar consecința naturală trebuie să fie exact aceea ca toate instituțiile implicate să și pună în aplicare ce scrie acolo”, a precizat Elena Tudose, secretar de stat coordonator al Domeniului Ape.
Raportul sintetizează activitatea desfășurată de Comisia interministerială în ultimii ani și evidențiază existența unor mii de imobile și construcții amplasate pe terenuri din zona costieră, cu regimuri juridice diferite, în contextul unor delimitări și intabulări incomplete ale domeniului public al statului. Documentul arată că lipsa unor evidențe clare și unitare a permis apariția unor situații neclare privind proprietatea și administrarea terenurilor.
„De asemenea, raportul subliniază caracterul sistemic al problemelor identificate și formulează recomandări pentru clarificarea regimului juridic al terenurilor, recuperarea proprietății publice acolo unde este cazul și prevenirea unor situații similare în viitor”, completează comunicatul.
Raportul Comisiei
Raportul „Comisiei interministeriale pentru clarificarea situației terenurilor aferente zonei costiere aflate în proprietatea Statului Român” aeară că au fost găsite, în total, 2.131 imobile realizate în zona costieră. Din acestea, 507 sunt în domeniul public al statului, 215 imobile sunt în domeniul public al localităților, iar 354 imobile sunt în domeniul privat al primăriilor. Alte 215 imobile sunt în domeniul public al UAT-urilo, iar 1.033 sunt în proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice.
În raport, Comisia a ținut să puncteze: „ litoralul și aria maximă costieră (așa cum sunt descrise la art. 6 din OUG nr. 202/2002) aparțin domeniului public al statului, potrivit art. 136 alin. 3 din Constituția României, bunuri proprietate publică inalienabile, imprescriptibile și insesizabile, însă parte din aceste bunuri au fost inventariate și intabulate de către autoritățile publice locale și înstrăinate sub orice formă ulterior către terți”.
În aceste condiții, Comisia a recomandat „demararea de urgență a procedurii de delimitare a domeniului public al statului”. Este nevoie de „identificarea falezei și a liniei plajei, precum și a imobilelor domeniu public al statului”, se arată în raport, care susține că este nevoie de acțiuni în justiție „pentru revendicarea dreptului de proprietate publică a statului pentru toate imobilele care au fost intabulate și înstrăinate cu nerespectarea dispozițiilor legale și notarea în cartea funciară a litigiilor, precizează Raportul.
Comisia a identificat cele mai multe imobile în zona costieră pe raza UAT Constanța – 747 imobile. Din acestea, 235 de imobile sunt în domeniul public al statului, 7 în domeniul public al județului Constanșa, 100 în domeniul public al UAT Constanța și 279 de imobile în domeniul privat al persoanelor fizice și juridice. Restul au statut privat, din care 7 imobile sunt amestecate rău – sunt deținute și de municipiul Constanța, și de persoane fizice sau juridice. Cele mai puține probleme sunt în UAT Istria, cu doar 5 imobile în zona costieră. Chiar și Năvodari, unde este o explozie a construcțiilor de vacanță, au fost identificate doar 24 de imobile în zona costieră.
În rest, în UAT 23 August, au fost găcite 55 de imobile în zona costieră, Agigea – 112 imobile, Corbu – 91 imobile, Costinești – 59 imobile, Eforie – 387 imobile, Limanu – 172 imobile, Mangalia – 364 imobile, Mihai Viteazu – 11 imobile, Săcele – 26 imobile și Tuzla – 78 imobile.
Rămâne de văzut care va fi „deznodământul” aceste epopei și, mai ales, ce se va întâmpla cu clădirile construite pe teren propritate publică a statului.
